Susținătorii vânătorii și apărătorii drepturilor animalelor, „ciocnire” în Parlamentul European, pe gestionarea ursului brun din România

Parlamentul European a analizat recent trei petiții privind situația ursului brun din România, într-o dezbatere care reflectă tensiunile dintre susținătorii vânătorii și apărătorii drepturilor animalelor. Comisia de Petiții (PETI) a respins recomandarea de a redeschide vânătoarea, susținând că sunt disponibile alte măsuri pentru a gestiona conflictele dintre oameni și fauna sălbatică.

Două dintre petiții susțineau ieșirea ursului brun de sub protecția legislației europene și române pentru a permite vânătoarea. A treia petiție apăra protejarea speciei. România și-a asumat la nivel european protejarea unei cote de 6.000 de exemplare, dar susținătorii vânătorii promovează ipoteza că numărul ar putea ajunge la 10.000 de exemplare și trebuie redus în următorii cinci ani. Cea mai recentă petiție a fost depusă de Gabriela Flețan din Sălatruc, Hunedoara, care a raportat atacuri de urs asupra vitelor familiei sale. Gospodăria ei, amplasată efectiv în pădure pe teren retrocedat, a fost atacată de doi urși care au ucis o vacă. Flețan cere autorităților europene să impună României redeschiderea vânătorii la această specie.

Pe 18 ianuarie 2021, Comisia de Petiții a aprobat un răspuns majoritar (66 de europarlamentari) care nu recomandă vânătoarea ursilor, atât timp cât sunt disponibile alte măsuri. Răspunsul precizează că sunt disponibile măsuri adecvate în conformitate cu legislația și politica UE pentru a face față problemelor ridicate de petiționari, iar competența de a decide acțiunile specifice revine autorităților statului membru. Din grupul susținătorilor vânătorii fac parte europarlamentari, miniștri actuali, președinți de consilii județene și administratori de firme care organizează partide de vânătoare. Lorant Vincze, eurodeputat UDMR, a anunțat primul că Parlamentul European analizează posibilitatea redeschiderii vânătorii la urși în România. Tanczos Barna, ministrul Mediului, a reamintit de petiția din 2019 semnată de patru președinți de consiliu județean (Covasna, Harghita, Mureș, Brașov), care raportează peste 1.200 de atacuri de urs, 57 de oameni atacați și 6 persoane decedate.

Participarea la o partidă de vânătoare de urși costă între 1.000 și 1.500 de euro. Vânătorul care împușcă animalul plătește o taxă suplimentară de trofeu între 4.500 și 8.000 de euro, în funcție de greutate, vârstă și alte criterii. Un urs vânat aduce astfel aproximativ 20.000 de euro, din taxe de participare, cazare și taxa de trofeu.

Apărătorii urșilor susțin că estimările de populație se fac pe bază de urme, metodă care nu este fiabilă. Cristina Lapuș, administrator al Rezervației de urși „Liberty” din Zărnești, explică că ursul este un animal foarte activ și că pentru o numărare serioasă ar fi necesară microciparea lor. Numărul total de urși din spațiul comunitar se estimează între 14.000 și 18.000, iar cel din România la aproximativ 6.000. În state precum Bulgaria, Slovenia, Finlanda și Suedia se estimează că mai trăiesc peste o mie de exemplare, în timp ce în Franța, Spania și Italia numărul lor este limitat la doar câteva zeci.

Statul român oferă despăgubiri pentru atacurile urșilor, conform Hotărârii de Guvern nr. 1679/2008. Paguba produsă de animale sălbatice protejate culturilor silvice, agricole și animalelor domestice poate fi despăgubită. Pentru plata daunelor, persoana care a suferit pierderi trebuie să facă o cerere în cel mult 24 de ore de la acțiunea dăunătoare. Decizia Parlamentului European reflectă o poziție de echilibru: recunoașterea problemelor reale ale comunităților afectate, dar și necesitatea de a găsi soluții care să nu compromită protecția unei specii care, la nivel european, este relativ rară în alte țări.