Analize în presa internațională despre populația de urși din România: Relocarea animalelor obișnuite cu prezența umană nu reprezintă o soluție viabilă

Preocuparea legată de populația de urși din România a intrat în atenția presei internaționale, care a reflectat concluziile unor studii și rapoarte recente referitoare la ineficiența relocării animalelor sălbatice care și-au pierdut teama de prezența umană. Potrivit publicațiilor străine, care citează analize ecologice și estimări genetice naționale finalizate recent, România adăpostește cea mai mare populație de urși bruni din Europa, cu excepția Rusiei, concentrând aproximativ 43% din totalul exemplarului de la nivelul Uniunii Europene.

Datele genetice strânse în urma unui proiect național desfășurat între 2021 și 2025 indică faptul că numărul urșilor bruni din țară se situează între 10.657 și 12.787. Județul Brașov se remarcă prin cea mai mare densitate la nivel național, cu o medie de peste 1.300 de exemplare, ceea ce reprezintă aproximativ 30 de urși la suta de kilometri pătrați. În acest context, specialiștii și rapoartele citate subliniază că practica relocării urșilor care s-au obișnuit să caute hrană în apropierea așezărilor umane nu reprezintă o soluție viabilă pe termen mediu și lung. Documentele oficiale de zonare au ilustrat cazuri concrete în care exemplare mutate la zeci sau chiar sute de kilometri distanță – cum a fost cazul unui urs din Poiana Brașov mutat în Munții Bucegi sau al unei ursoaice eliberate în Munții Lotrului – s-au întors în habitatele urbane sau periurbane în doar câteva zile.

Presa internațională arată că factorii principali care alimentează aceste conflicte sunt sursele de hrană ușor accesibile, cum ar fi deșeurile neprotejate corespunzător, dar și pătrunderea tot mai frecventă a activităților umane în habitatele naturale. În timp ce vânătoarea sau relocarea simplă nu reușesc să rezolve problema de fond, specialiștii subliniază că soluțiile eficiente presupun gestionarea factorilor de atracție, montarea de garduri electrice și implementarea unor sisteme riguroase de prevenție, după modelul aplicat cu succes în alte comunități transilvănene, unde utilizarea tomberoanelor anti-urs și a sistemelor de avertizare timpurie a redus drastic numărul incidentelor.