Jurnalistă de la New York Times, impresionată la Peleș de arhitectura și bogăția decorațiunilor interioare

Mitul universal al contelui Dracula și faima internațională a castelelor carpatine au reprezentat mult timp singurele repere prin care străinii defineau Transilvania în imaginarul colectiv, însă o perspectivă jurnalistică recentă aduce în prim-plan o Românie mult mai profundă și fascinantă. Erin Vivid Riley, jurnalistă la prestigioasa publicație The New York Times, a decis să renunțe la clișeele turistice clasice legate de celebrul castel al lui Vlad Țepeș și să pornească într-o călătorie pe jos pentru a descoperi adevăratul caracter al regiunii, alegând să parcurgă o parte din Via Transilvanica, renumitul traseu care traversează țara noastră de la un capăt la celălalt. Experiența sa a inclus drumeții solicitante prin păduri seculare de stejari și fagi, dar și popasuri în orașe istorice precum Cluj-Napoca, Brașov și Sinaia, conturând portretul unei patrii a diversității culturale și peisagistice.

Relatarea jurnalistei americane debutează cu o scenă încărcată de semnificație istorică într-un sat transilvănean uitat de timp, unde, la ieșirea dintr-o drumeție matinală, a interacționat cu un localnic care i-a descris în limba română trecutul zbuciumat al locurilor. Deși bariera lingvistică a lăsat loc doar câtorva cuvinte-cheie recunoscute, precum influențele maghiare, otomane sau sovietice, mesajul a fost suficient pentru a înțelege complexitatea istorică a regiunii. Parcurgerea acestei rute de lungă distanță i-a oferit ocazia de a observa cum trecutul a lăsat straturi adânci în arhitectura și tradițiile locale, departe de poveștile comerciale promovate de literatura de groază sau de producțiile cinematografice moderne.

Itinerariul a purtat-o pe jurnalistă prin localități reprezentative precum Sighișoara, satul Criț și Biertan, unde a luat contact direct cu moștenirea lăsată de sași. La Biertan, un punct de mare atracție a fost descoperirea vechii tradiții a „închisorii matrimoniale”, acea încăpere unde cuplurile aflate în pragul divorțului erau închise temporar pentru a fi determinate să își rezolve neînțelegerile și să își salveze căsnicia. De asemenea, influențele civilizațiilor maghiare, habsburgice și otomane s-au lăsat descifrate la tot pasul, creând un mozaic cultural unic pe care jurnalista l-a considerat adevărata valoare a Transilvaniei.

Punctul culminant al incursiunii românești a constat în vizita la Castelul Peleș din Sinaia, un obiectiv care a depășit cu mult așteptările vizitatoarei străine prin fastul și eleganța sa arhitecturală. Jurnalista a fost profund impresionată de detaliile meșteșugărești ale interioarelor, remarcând mobilierul sculptat din aproximativ 40 de tipuri de lemn prețios, candelabrele spectaculoase din sticlă de Murano, finisajele din marmură italiană, precum și impresionanta colecție de arme și armuri ce numără circa 1.600 de piese. Construit la dorința regelui Carol I, Peleșul s-a dovedit a fi o surpriză de proporții, oferind o perspectivă rară asupra rafinamentului regal din Estul Europei și completând memorabil o călătorie care a redescoperit România dincolo de mituri.