Doar 3 din 100 de prahoveni au loc într-un adăpost civil. Arafat (DSU): „Sunt obligatorii, chiar dacă riscurile sunt mici”

Curtea de Conturi a României a efectuat, în 2024, un audit privind situația adăposturilor civile. În Prahova, doar 19.236 de persoane ar avea loc în adăposturile civile funcționale. Mai exact, conform audit-ului, este vorba de 2,77% din populația județului. Conform auditului Curții de Conturi, în Prahova sunt 190 de adăposturi civile. Din acest total, 108 adăposturi sunt publice (trei sunt neoperative), iar alte 78 de adăposturi sunt private, dintre aceste 4 fiind neoperative. Tot potrivit auditului efectuat de Curtea de Conturi, în Prahova există adăposturi civile în 24 de localități. Adică în cinci municipii și orașe (Ploiești, Sinaia, Mizil, Plopeni, Vălenii de Munte) și în 19 comune (Aricești Rahtivani, Bănești, Bărcănești, Berceni, Blejoi, Brazi, Călugăreni, Ceptura, Chiojdeanca, Cocorăști Colț, Cornu, Dumbrava, Fântânele, Filipeștii de Târg, Gornet Cricov, Măgureni, Păulești, Predeal-Sărari și Scorțeni).

Auditul realizat de Curtea de Conturi pe tema situaţiei adăposturilor de protecţie civilă s-a desfăşurat pe parcursul anului trecut şi a vizat perioada 2021-2023. Auditorii au efectuat mai multe verificări, inclusiv în Prahova, fiind evaluată eficiența managementului activităţii de adăpostire în situaţie de conflict armat.

Raed Arafat, secretar de stat în MAI și șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, avertizează că amenajarea adăposturilor antiaeriene este obligatorie. România are un număr redus de asemenea locații, iar multe sunt nefuncționale. Autoritățile locale, dar și cele centrale, sunt prea puțin interesate de amenajarea sau reabilitarea adăposturilor de protecție civilă. Deși războiul din Ucraina durează de peste trei ani, iar avertismentele privind riscul extinderii conflictului s-au înmulțit, reprezentanții cetățenilor par nepăsători.

Investițiile publice în astfel de locații, vitale pentru adăpostirea populației în caz de război, sunt zero. Primarii pasează problema proprietarilor clădirilor în care au fost amenajate asemenea spații și își văd mai departe de propriile interese. Pe de altă parte, proprietarii se plâng de lipsa fondurilor necesare reabilitării.

Un cadru legislativ care să permită alocarea de fonduri pentru asemenea investiții ar fi bine venit, dar cine să-l conceapă? Guvernul și-a pus activitarea pe stop, miniștrii plecând în campanie electorală. Iar în Parlament, o astfel de lege ar trece extrem de greu și cu mult scandal, din cauza parlamentarilor din AUR, SOS, POT. Dovada concludentă este legea care permite României să se apere de dronele care îi invadează spațiul aerian. În acest context, Raed Arafat nu poate decât să atragă atenția asupra necesității de a fi pregătit în fața oricăror astfel de situații.

„A fi pregătit nu înseamnă că noi ştim că va fi ceva. Dar există riscuri. Există riscul inundaţiilor, există riscul fenomenelor meteo extreme, există riscul cutremurului, există riscul incendiilor, există riscul infecţiilor şi există şi riscul unui conflict, pentru că suntem lângă o zonă de conflict, dar asta nu înseamnă că există şi probabilitatea mare să se întâmple. Probabilitatea rămâne şi sperăm să rămână foarte mică. Chiar dacă probabilitate e mică, este obligatoriu să avem adăposturi”, a declarat Raed Arafat.

Șeful DSU a atras atenția asupra situației dezastruoase a adăposturilor de protecție civilă din România. Raed Arafat a confirmat că numărul lor este insuficient pentru a adăposti populația, iar multe dintre spații nu sunt funcționale. El a precizat că este nevoie de investiții pentru reamenajarea și refacerea acestor adăposturi, după exemplul altor state.

„Numărul lor este mic. Multe dintre ele nu sunt puse la punct. Şi trebuie puse la punct. Dacă luăm ultimul control făcut de IGSU numai anul trecut, au fost date amenzi de peste 380.000 de lei, pe lângă avertismente, pe lângă recomandări şi aşa mai departe. Deci există preocupare şi această preocupare nu este numai acum, este tot timpul. Este una din sarcinile IGSU să facă în continuu verificări pe adăposturi.

Acum vine rolul celor care le au în proprietate sau celor care le administrează. Ei trebuie să se asigure că adăposturile sunt puse la punct, fie că vorbim de autorităţi locale, fie că vorbim de asociaţii de proprietari. Mai mult decât atât, ei pot să identifice locuri suplimentare care pot fi folosite ca adăposturi. Legislaţia noastră prevede ca sub blocuri să fie adăpost, la orice bloc, deci există legislaţie care a impus aceste reguli”, a susţinut Arafat.