Piața construcțiilor, între euforie și coșmar. Scumpirile materialelor amenință dezvoltatorii cu maxime istorice
Construcțiile din România au închis 2025 la o activitate aproape de maximele istorice, cu volume de lucru crescute cu 8% în perioada ianuarie-noiembrie 2025 comparativ cu anul anterior. Sectorul a reprezentat 8,7% din PIB în primele trei trimestre ale anului – cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană și semnificativ peste media de 5% a statelor membre. Aceste cifre ascund, însă, o vulnerabilitate profundă: peste jumătate din activitate depinde de lucrări de inginerie finanțate din fonduri europene.
Volumul activității a ajuns în 2025 la aproape dublul nivelului anterior pandemiei. Construcțiile nerezidențiale au crescut cu peste 11%, iar sectorul rezidențial cu peste 12%, menținând o traiectorie ascendentă susținută în principal de investiții publice și interes constant din partea dezvoltatorilor privaţi.
Chiar dacă nivelul actual al activității rămâne ridicat, perspectivele pe termen scurt și mediu sunt marcate de presiuni suplimentare. Începând cu 2026, a intrat în vigoare o nouă taxă pe carbon aplicată materialelor de construcții importate din afara Uniunii Europene. Primele estimări indică un impact potențial asupra costurilor în intervalul 10-15%, dar amploarea efectivă va deveni mai clară pe parcursul anului. România depinde ridicat de importurile de oțel, aluminiu și alte metale – materiale care vor fi afectate direct de taxa pe carbon. Este puțin probabil ca companiile din construcții să absoarbă integral aceste costuri suplimentare. În practică, o parte semnificativă va fi transferată mai departe în lanțul de producție, punând presiune asupra prețurilor finale ale proiectelor. Contextul geopolitic global a făcut aprovizionarea cu materiale mai dificilă și mai costisitoare. Prețul cuprului – material esențial pentru construcții – a crescut cu peste 40% în 2025, atingând maxime istorice. Alte metale de bază au înregistrat scumpiri semnificative, iar indicii care urmăresc prețurile anumitor materiale au ajuns la niveluri record atât în Europa, cât și în Statele Unite.
Construcțiile au atins un nivel record al forței de muncă, cu 462.000 de angajați în iulie 2025, în creștere cu 1% față de anul anterior. Presiunile asupra salariilor sunt vizibile în piața muncii încă tensionată, dar nivelul salariilor din construcții din România rămâne sub cel din alte țări din Europa Centrală și de Est. Acest lucru oferă companiilor un anumit spațiu de manevră, iar sectorul continuă să înregistreze marje operaționale peste media Uniunii Europene – un anumit grad de amortizare a presiunilor de cost, chiar dacă mediul rămâne dificil.
Pentru 2026, consultanții Colliers se așteaptă la o evoluție mai echilibrată a pieței construcțiilor, într-un context în care presiunile asupra costurilor vor rămâne ridicate. Activitatea ar urma să fie susținută în continuare de investiții publice, cu condiția menținerii unui climat politic stabil. Investitorii privaţi și-au ajustat deja planurile și calendarul proiectelor, pregătindu-se pentru o posibilă relansare pe termen mediu. Vulnerabilitatea critică rămâne dependența de fondurile europene. Eventuale întârzieri sau blocaje în accesarea acestor fonduri ar putea avea un impact vizibil asupra sectorului, cu efecte care s-ar resimți mai larg în economie.
