Ședință de urgență a autorităților locale: „Drama de la Predeal cred că ar trebui să fie ultima!”

Convocată săptămâna trecută, întâlnirea de joi, 3 aprilie, a instituţiilor implicate în gestionarea incidentelor legate de prezenţa urşilor în oraş şi riscurile pentru populaţie a fost mai necesară ca oricând, mai ales după atacul ursoaicei din Predeal. Conform Primăriei Braşov, obiectivele acestei întâlniri au fost analiza raportului pe ultimii 4 ani şi soluţiile locale şi naţionale pentru a reduce la minim riscurile prezenţei urşilor în zonele locuite din municipiu şi Poiana Braşov.

La această întâlnire, a declarat viceprimarul Braşovului, Dan Ghiţă, au fost prezenţi şi „oameni care fac parte din organizaţii care iau decizii la nivel naţional şi pe aceştia i-am rugat ca în grupurile lor de lucru, împreună cu ministerul de resort, să vină cu nişte soluţii clare. Apropo de această situaţie, suntem într-un moment în care nu mai putem accepta ca în localităţi să ne întâlnim cu ursul. Drama de la Predeal cred că ar trebui să fie ultima, să nu se mai întâlnească omul şi ursul în habitatul normal al omului. Cred că ministerul de resort şi cred că Parlamentul României trebuie să ia nişte decizii foarte clare”.

Braşovul, unul dintre cele 10 puncte fierbinţi. 468 de sesizări – în 2023, 330 – în 2024
De altfel, din datele Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” (fostul ICAS), Braşovul este unul dintre cele 10 puncte fierbinţi ale României în care interacţiunea dintre om şi urşii habituaţi generează riscuri majore pentru locuitori, dovadă fiind şi numărul mare de sesizări din ultimii doi ani referitoare la prezenţa urşilor în interiorul oraşului şi în Poiana Braşov: 468 – în 2023, 330 – în 2024.
Soluţia prezentată de specialişti în timpul şedinţei de joi este o combinaţie de măsuri, testate şi în alte ţări care se confruntă cu astfel de situaţii, luate atât la nivel naţional, cât şi local.  

Combinaţia de factori
Prezenţa urşilor în interiorul localităţilor este, conform specialiştilor prezenţi la întâlnire, o combinaţie de factori ce au favorizat această situaţie, cum ar fi:
– numărul mare al urşilor dominanţi în mediul sălbatic, ceea ce îi forţează pe urşii tineri şi pe femelele cu pui să se retragă către marginea acestor zone, respectiv în apropierea localităţilor;
– faptul că în aceste zone de la marginea sau din interiorul localităţilor găsesc mâncare din abundenţă, fie în zonele agricole, cu culturi, fructe şi animale, fie în zonele urbane, cu deşeuri menajere din abundenţă, astfel încât aceste animale dezvoltă o inabilitate de a se hrăni natural.
– densitatea de urşi foarte mare, un exemplu fiind zona masivelor Postăvarul şi Piatra Mare, unde în urma monitorizării s-a constatat că densitatea este de 1,5 urşi pe kilometru pătrat în Postăvarul şi 1 urs pe kilometrul pătrat, mult mai mult decât numărul optim.

Cum e la alţii
Exemplele date din modul în care în alte ţări reuşesc să gestioneze cu succes populaţiile de urs vizează:
– îndepărtarea, prin relocare sau recoltare, a urşilor care revin în localitate;
– îndepărtarea potenţialelor surse de hrană, prin instalarea sistemelor închise de colectare a deşeurilor, iar până atunci, ridicarea deşeurilor în fiecare seară, din zonele limitrofe pădurilor;
– implicarea cetăţenilor, care, după anumite ore, nu ar mai trebui să ducă resturile menajere la platformă;
– o regândire a sistemului de colectare prin coşuri stradale, care, de asemenea, pot reprezenta o atracţie pentru urşi.

Cea mai mare problemă: nimeni nu vrea „urşi problemă”
În acest moment, cea mai gravă situaţie este legată de relocarea urşilor, deoarece nu mai există disponibilitate din partea fondurilor cinegetice pentru primirea urşilor habituaţi, în special din cauza problemelor pe care le cauzează în localităţile din apropierea zonelor în care sunt mutaţi. Garda Forestieră, care gestionează obţinerea acestor acorduri, nu a mai reuşit anul acesta să obţină vreun acord al unui fond cinegetic pentru primirea de urşi capturaţi în municipiul Braşov, în cazul în care este necesar.
Conform statisticii, în 2023, din cele 468 de alerte privind pătrunderea urşilor în municipiul Braşov şi în Poiana Braşov, în 306 situaţii ursul nu a mai fost găsit când a ajuns echipajul de intervenţie, în alte 145 a fost alungat, iar în 17 cazuri a fost relocat sau extras.
În 2024, numărul alertelor s-a redus la 330, dintre care în 214 cazuri ursul nu a mai fost găsit, în 111 a fost alungat şi s-au efectuat 5 relocări/extrageri.

Pentru cine s-a dat convocarea
La întâlnirea de joi au fost prezenţi, alături de viceprimarul Dan Ghiţă şi administratorul public Laszlo Barabas, reprezentanţii Inspectoratului de Jandarmi Braşov, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Braşov, Poliţiei Municipiului Braşov, Poliţiei Locale Braşov, Gărzii Forestiere Braşov, Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, RPLP Kronstadt RA, Serviciului Public Local Salvamont Braşov, precum şi medicul veterinar membru al echipei de intervenţie şi reprezentanţi ai Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Braşov.