Moment de reculegere, pentru că „bolșevica de la Mediu a impus dictatura trotinetelor peste barajele și pădurile României”. Moțiunea împotriva lui Buzoianu, respinsă la limită. PSD a refuzat să voteze

Moțiunea simplă depusă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, a fost respinsă luni în Senat, la limită, după un vot care a confirmat nu doar fragilitatea demersului parlamentar, ci și jocul politic complicat din jurul actualei puteri. Rezultatul final a fost de 41 de voturi pentru, 45 împotrivă și o abținere.

Documentul fusese depus de 44 de senatori din grupurile PACE și AUR, iar dezbaterea din plen a fost una tensionată, cu atacuri dure, ironii și poziționări politice care au arătat că miza nu a fost doar activitatea ministrului, ci și raporturile de forță dintre partide. Senatorul de Constanța, Clement Sava, a citit în plen moțiunea intitulată „Diana Buzoianu, comisarul roșu-verde al setei și întunericului. Cum a instaurat bolșevica de la Mediu dictatura trotinetelor peste barajele și pădurile României”, încheind cu apelul: „Afară de la guvernare cu Uniunea Scufundați România”.

În timpul dezbaterii, liderul grupului PSD, Daniel Zamfir, a admis că în textul moțiunii există critici îndreptățite la adresa ministrului. El a spus că se luptă „de multă vreme cu aberațiile” Dianei Buzoianu și a afirmat că la vârful Ministerului Mediului există „mult fanatism și multă incompetență”. Tot el a remarcat că PSD a mai votat o moțiune împotriva aceleiași ministre, însă a susținut că un nou vot nu ar schimba nimic în mod real, pentru că nimeni nu crede că Diana Buzoianu își va da demisia sau că premierul Ilie Bolojan o va demite.

Mesajul politic al PSD a fost însă și mai clar: partidul nu a dorit să ofere un nou vot simbolic fără consecințe și a anunțat că nu va participa la vot. Daniel Zamfir a explicat că, în opinia PSD, Diana Buzoianu ar trebui să plece din funcție odată cu premierul Ilie Bolojan. Ulterior, și surse social-democrate au confirmat că senatorii PSD nu vor mai vota moțiunea, deși anterior partidul susținuse un astfel de demers împotriva aceleiași ministre.

De cealaltă parte, Diana Buzoianu a respins acuzațiile și a încercat să transforme momentul într-o confruntare politică directă. Vorbind lângă un flipchart, ministrul a declarat că moțiunea „nu mai mimează extremismul”, ci reprezintă „o criză de nervi pe care s-a pus antetul Senatului”. Ea a susținut că, dacă i se reproșează blocajul, atunci acesta a vizat „corupția, telefoanele și construcțiile ilegale”, iar cererea de integritate și performanță în instituții nu poate fi calificată drept epurare.

În favoarea respingerii moțiunii s-a pronunțat și UDMR. Liderul de grup Lorand Turos a spus că România traversează un moment complicat, cu război la graniță și prețuri în creștere, iar într-un asemenea context țara nu își permite „un spectacol politic”. El a avertizat că există o limită între critică și distorsionare și a arătat că termeni precum „dictatură”, „bolșevism” sau „trădare de țară” deformează realitatea și alimentează radicalizarea.

Din partea USR, senatoarea Ana-Cynthia Păun a susținut-o pe Diana Buzoianu și a afirmat că adversarii politici sunt obsedați de ministru tocmai pentru că aceasta „nu se teme de voi”. În intervenția sa, ea a acuzat existența unor „rețele de sinecuri” și a unor „decenii de prăduială”, susținând că atacurile la adresa ministrului vin din zona celor care au multe de ascuns.

Dezbaterea a inclus și intervenții ironice, precum cea a chestorului Senatului, Ninel Peia, care a cerut „un moment de reculegere pentru logica elementară ucisă cu sânge rece la Ministerul Mediului”, adăugând sarcastic că, dacă românii nu au lumină, „să se încălzească la flacăra progresistă pe Facebook”.

Textul moțiunii a adunat o serie de acuzații grave la adresa ministrului Mediului. Inițiatorii au susținut că, în plină criză energetică, ministerul a devenit „o fortăreață a blocajului”, acuzând blocarea unor proiecte strategice precum cele de pe Valea Jiului, la Bumbești-Livezeni, sau barajul de la Răstolița, investiții realizate în proporție de peste 90%. Potrivit moțiunii, aceste proiecte ar fi fost ținute pe loc prin studii de impact folosite nu pentru protejarea naturii, ci pentru blocarea producției interne de energie. Autorii au mai acuzat ministerul de eșec în gestionarea crizei apei din Prahova și Dâmbovița, de politizarea brutală a instituțiilor de mediu, de centralizarea forțată a direcțiilor regionale și de eliminarea unor posturi de execuție din județe precum Hunedoara și Maramureș. În plus, moțiunea a invocat stagnarea colectării selective la 7%, menținerea sutelor de gropi de gunoi neconforme, blocarea fondurilor europene pentru managementul deșeurilor și impunerea unor zone de protecție strictă pe 10% din suprafața țării fără compensații juste pentru proprietari și comunitățile locale.

Chiar și în cazul în care ar fi fost adoptată, moțiunea simplă nu ar fi dus automat la demiterea ministrului. O astfel de moțiune reprezintă doar o sancțiune politică și o exprimare a poziției Parlamentului asupra unei probleme specifice, fără efect juridic direct asupra mandatului unui ministru. Acest lucru s-a văzut și în decembrie anul trecut, când o altă moțiune simplă împotriva Dianei Buzoianu a trecut cu voturile PSD, însă ministrul nu a demisionat, USR nu i-a retras sprijinul, iar premierul Ilie Bolojan nu a schimbat-o din funcție.

Votul de luni arată, așadar, nu doar că Diana Buzoianu a scăpat din nou de o sancțiune parlamentară, ci și că opoziția față de ea nu reușește să se transforme într-o majoritate politică eficientă. În același timp, refuzul PSD de a vota a arătat că partidul preferă să păstreze presiunea politică asupra ministrului, fără a mai investi într-un exercițiu parlamentar pe care îl consideră lipsit de efect real.