Ne-am pus pe cap Occidentul: „Vor fi uciși urșii sănătoși, puternici! Vor veni din toată lumea pentru un trofeu”

Pe 9 iulie, Diana Cazacu, un drumeț în vârstă de 19 ani, a fost lovită până la moarte de o tânără femelă de urs în munții Bucegi, la nord de București. Ca răspuns, guvernul a anulat un moratoriu din 2016 privind vânătoarea de urși – și a reaprins o dezbatere acerbă despre ce să facă cu populația de urși în creștere din România, cea mai mare din Europa în afara Rusiei, relatează BBC într-un reportaj pe larg despre problema urșilor din România. Personalul de la sediul Salvamont, serviciul salvamont al României, radiază calm și eficiență.

Când Diana și iubitul ei au sunat în panică la numărul de urgență, 112, pe 9 iulie, la ora 15:00, apelul a fost transferat aici. Sergiu Frusinoiu, responsabil în acea zi, a pornit imediat cu două echipe. Unul s-a apropiat de locul incidentului de sus, celălalt de jos. Urșii atacă rar oamenii, cu excepția cazului de autoapărare – așa că Sergiu a presupus că aceasta ar fi o simplă misiune de salvare.La fața locului l-au găsit pe iubitul tulburat al femeii. Ursul o apucase pe Diana și o aruncase în râpă. Au coborât cu frânghie și au găsit ursul stând deasupra victimei. Ursul a atacat echipa de salvare, care s-a apărat cu spray cu piper, petarde și pietre, până când a sosit un vânător și a împușcat ursul. Era prea târziu pentru Diana, întinsă pe burtă, cu capul în pârâu. „Chiar dacă căderea sau rănile ei nu au ucis-o, apa ar fi putut”, mi-a spus Sergiu.

A spus că greșeala Dianei a fost să fugă când s-a confruntat cu ursul. Sergiu a crescut în acești munți și a avut sute de întâlniri cu urșii, fără incidente, a spus el. Sfatul standard este să faci zgomot pe teritoriul urșilor în timp ce mergi. Dacă întâlnești un urs, stai liniștit și nemișcat, apoi înapoi încet. Ca și în cazul unui câine, cel mai rău lucru pe care îl poți face este să fugi, așa cum sigur va urma. La baza potecii pe care a urcat Diana în acea zi, devine clar de ce se afla ursul pe potecă. Trei coșuri mari de gunoi municipale, rămășițele unei cuști în jurul uneia, stau deschise spre cer. Unul a fost răsturnat și există mâncare putrezită, cutii și plastic împrăștiate pe o zonă largă.

Aproximativ 8.000 de urși trăiesc în arcul munților Carpați, una dintre ultimele regiuni sălbatice ale Europei, habitatul lor fiind erodat constant de exploatarea forestieră, răspândirea orașelor și turismul. În orașul Bușteni din apropiere, la șapte seara, primesc o alertă de urs pe telefon și mă grăbesc la fața locului, o stradă rezidențială.

Localnicii supărați spun că le este frică să meargă acasă noaptea, din cauza urșilor. Sosește poliția, iar localnicii îi mângâie pentru că au făcut prea puțin. „Dar ce vrei să facem?” întreabă un tânăr ofițer. „Păstrați-ne în siguranță!” strigă un bărbat. Am ajuns la vânătorul care a împușcat ursul care a ucis-o pe Diana, dar el spune că nu va vorbi până când ancheta se va termina.

Fostul ministru al Mediului, Barna Tanczos, este autorul noii legi, adoptată de Camera Deputaților și aprobată de președintele Klaus Iohannis în iulie, care permite oamenilor să omoare până la 500 de urși în următoarele 18 luni. „Populația de urși crește zilnic, lunar, anual în România, așa că dacă nu facem ceva vom avea mii, zeci de mii de urși, ceea ce nu este bun pentru oameni și nu este bun pentru urși”, a spus Tanczos. „Deci trebuie să stabilim controlul, avem nevoie de un echilibru în relațiile dintre om și urs, conflicte și contacte.”

Potrivit lui Cristi Remus Papp, șeful departamentului mare de carnivore al Fondului Mondial pentru Natură, noua lege nu va face nimic pentru a îmbunătăți situația și ar putea să o agraveze. Există un număr tot mai mare de urși „deranjanți”, recunoaște el, dar nu există statistici precise despre câți urși sunt în general. În orice caz, numărul nu este rostul, spune el: „Trebuie să abordăm cauzele fundamentale ale conflictelor, începând cu hrănirea în masă a urșilor în apropierea așezărilor și de-a lungul drumurilor din zonele turistice”.

Încă din epoca comunistă, asociațiile de vânători sunt obligate prin lege să hrănească urșii – o practică menită inițial să-i facă mai ușor de împușcat și să-i țină departe de orașe, dar acum se face parțial pentru turoperatorii, care doresc să garanteze o observare. de urși clienților lor.

Fluxurile de pe rețelele sociale sunt pline de clipuri video cu turiști care hrănesc urși din mașini. O viitoare modificare a legii ar putea fi amendarea celor care fac acest lucru. Alte metode de gestionare a urșilor au fost încercate cu oarecare succes – cum ar fi calmarea și îndepărtarea urșilor în zonele sălbatice ale munților. Dar acum, că urșii au prins obiceiul de a ataca coșurile de gunoi sau de a cerși mâncare, chiar și conservaționiștii spun că s-ar putea să nu existe alternativă la sacrificarea lor.

„În 2021 am avut 220 de alerte de urși. Anul acesta până acum, doar 3”, a spus cu mândrie primarul Zsolt Butyka. Municipalitatea sa a cumpărat 14 coșuri de gunoi din oțel inoxidabil protejate pentru urs, a tăiat 50 de pomi fructiferi în oraș și a derulat o campanie regulată de conștientizare a ursului pentru public. Pe un afiș de lângă primărie scrie: „Dacă hrănești un urs, omori un urs”.

Orașul se află pe o rută principală de migrație pentru urși, peste valea râului Olt, dar acum aceștia ocolesc margini. „Au învățat că nu e nimic pentru ei aici”, spune primarul.

Într-o seară înflăcărată de vară, Janos Szin, un operator de turism care administrează o serie de ascunzi de urși în zona Tușnad, îmi trimite coordonatele hărții unde să aștept. Mă ia în pădure cu o mașină cu tracțiune integrală. Odată ce suntem instalați în spatele unei ferestre mari de sticlă într-o piele ridicată, el scoate un sac și împrăștie porumb. Urșii ajung în timp ce el este încă acolo – două femele, una cu trei pui. După un timp, un mascul mare se ridică, iar ceilalți se împrăștie. Se urcă pe cântar, deghizat în jgheab, și îi vedem greutatea: 240 kg (37 piatră). Într-o conversație telefonică, domnul Szin îmi spune că legea este proastă.

„Ursii greșiți” vor fi uciși – masculii mari, care se ocupă de treburile lor în munți. Acești masculi ajută la menținerea populației scăzute, spune el, pentru că ucid puii, ca să se poată împerechea cu mamele lor. Aceasta este o practică comună în rândul leii în sălbăticie, dar experții nu sunt de acord cu privire la prevalența ei în rândul urșilor. Braconierii, care încearcă să fure pui de urs, sunt o altă problemă, sugerează domnul Szin. Îi este teamă că vânătorii din toată lumea se vor înghesui acum în România – singurul loc unde pot să pună o piele de urs și un craniu, pentru a le atârna pe pereți.