Salvamont: „Să mutăm populația de urși de la munte la câmpie, numai ca să păstrăm acest număr uriaș, nu e o soluție. Sunt zone în care comportamentul lor s-a schimbat”

Să mutăm populația de urși de la munte la câmpie numai ca să păstrăm acest număr uriaș nu este o soluție, a declarat șeful Salvamont România, Sabin Cornoiu, miercuri, la B1TV, în contextul tragediei de pe Jepii Mici.

„Sunt sute de trasee în țară care merg pe munte și prin păduri, sunt zeci de mii de kilometri, e clar că nu pot fi monitorizate, dar iată că apar anumite zone, cum era și această zonă din care, dacă știți, au fost relocați peste 200 de urși în ultimii ani, aceste zone, într-adevăr, sunt zone care sunt bine cunoscute că animalele și-au schimbat comportamentul, au devenit mai curajoase. Dacă până acum stăteau la o anumită distanță și priveau la turiști, iată că acum (…) ursul acesta a avut curajul și a atacat”, a declarat Sabin Cornoiu.

„Trebuie văzut exact ce se întâmplă, trebuie urmărit comportamentul. Poate în 90% din suprafața montană a țării nu se întâlnesc urșii, nu îi vezi, sunt sălbatici și dispar din fața oamenilor. Ei ar trebui eliminați din aceste zone cu aflux turistic mare, atunci când apar în apropierea așezărilor, în apropierea locurilor unde umblă oamenii. Pentru că, repet, pe 90% din teritoriul montan al țării pot să meargă liniștiți, nu se întâlnesc astfel de fenomene acolo, dar să nu se continue această greșeală cu relocarea pentru că nu este o măsură bună”, a adăugat șeful Salvamont.

„Cei care sunt relocați sunt acei urși care sunt învățați cu oamenii, sunt învățați să își fure mâncarea, să o câștige ușor și atunci vor face acest lucru tot timpul”, a explicat el.

Întrebat care ar fi soluția, șeful Salvamont a spus: „Menținerea lor într-un număr controlat astfel încât acest număr să găsească absolut tot ce își dorește din munte și să nu mai caute prezența oamenilor sau să meargă în așezările umane. Se poate acest lucru, este clar, munții noștri le oferă spațiu suficient”.

„În clipa în care vorbim de peste 8.000 de urși, jumătate din populația de urși ai Europei, eu vă asigur că niciodată nu o să rămânem cu prea puțini urși în țară. Totul e ca acești urși să își păstreze calitățile lor native, calitățile lor naturale și să rămână în habitatul lor (…). Poate cu câteva sute de animale scoase din circuit s-ar putea să se rezolve această problemă”, a continuat Sabin Cornoiu.

„Creștem câțiva pui care au rămas fără mamă, dar să relocăm zeci de urși, să îi punem între niște garduri să îi ținem acolo, să mutăm populația de urși de la munte la câmpie numai ca să păstrăm acest număr uriaș nu este o soluție. Haideți să fim noi campionii Europei, dar nu cu 8.000, poate cu 7.000, cu 6.000, cu 5.000 de urși, dar acei urși să fie urși nativi, urși cu calități naturale, care să rămână în mediul lor și care să se sperie de oameni cum o fac de mii de ani”, a mai declarat Cornoiu.

240 de atacuri în ultimii 20 de ani

Ministerul român al Mediului estimează că în România există între 6.400 și 7.200 de exemplare de urși bruni, cel mai mare număr din toate țările europene. În ultimii 20 de ani însă, aceștia au început să devină un pericol pentru oameni, fiind raportate peste 240 de atacuri. Astfel, în perioada cuprinsă între 2004 și  2021, 26 de persoane au fost ucise de urși și 274 de persoane au fost rănite și desfigurate. În ultima perioadă de timp, mulți fermieri din zonele cu populații mari de urși bruni au reclamat, de asemenea, pierderi semnificative prin pagubele cauzate de uciderea animalelor de fermă.

Atacurile nu se rezumă numai la populația locală ci încep să afecteze și turiștii, în aprilie anul acesta, o cetățeană britanică fiind sfâșiată de un urs în județul Argeș. Cel mai recent, marți, 9 iulie 2024, o tânără a fost ucisă de un urs pe traseul Jepii Mici. Ca urmare a intervențiilor făcute de unele state membre ale Uniunii Europene cu privire la vulnerabilitatea populației la creșterea numărului de atacuri ale urșilor bruni, Parlamentul European, în rezoluția privind protecția creșterii animalelor și a carnivorelor mari în Europa, a subliniat importanța creării unei coexistențe echilibrate între oameni, animale și carnivorele mari, în special în zonele rurale. În acest context, în luna martie, ministrul român al Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a solicitat Comisiei Europene să reevalueze starea de conservare a populației de urs brun din Europa și să analizeze dacă este necesară actualizarea statutului de protecție a acestora. Acesta a menționat că în Munții Carpați trăiesc peste 40% din urșii Europei, dar că „această bogăţie a biodiversităţii începe să ameninţe cea mai de preţ bogăţie a unei ţări – populaţia”.

„Trebuie să înţelegem că, indiferent de circumstanţe, viaţa omului are prioritate”, a subliniat Fechet, potrivit Agerpres.

În urma ultimului atac de ieri, ministrul Mediului a declarat că populația de urși din România este „scăpată de sub control” și propune o gestionare a exemplarelor care se apropie prea mult de comunitățile locuite, fie prin eutanasiere, fie prin împușcare.

„Relocarea urşilor nu reprezintă o soluţie. Am vorbit cu administratorii fondului cinegetic pe raza căruia s-a produs tragedia de ieri care mi-au spus că în ultimul an au relocat aproximativ 100 de exemplare de urs, în alte fonduri cinegetice. Cu alte cuvinte, am mutat problema dintr-o localitate în alta şi nu am rezolvat-o”, a adăugat acesta.