Efecte și costurile austerității: La un salariu de 4.000 de lei, un român pierde minim 200 lei din cauza scumpirilor. „Pensiile și salariile vor fi înghețate până în 2026!”

Economistul Alexandru Bodislav a criticat dur, la PSNews.ro, decizia Guvernului de a majora impozitul pe dividende la 16%, considerând că măsura creează presiune fiscală și psihologică asupra antreprenorilor, cu riscul de a determina plecarea companiilor din România: „Au venit cu acest impozit de la 5%, la 8%, la 10%, la 16%. Ei bine, acei 16% plus CASS-ul, dacă depășești un anumit nivel de profitabilitate și dividende încasate, ajungi la finalul unui an ca antreprenor să plătești aproape 32,5% taxe la veniturile realizate. Ceea ce este enorm, ținând cont de ce primești de banii aceia în schimb”, a explicat economistul.

Bodislav avertizează că astfel de modificări, operate fără o reformă reală a modului de funcționare a ANAF sau a cadrului legislativ, pot stimula comportamente de optimizare fiscală agresivă: „Doar modificând modul în care se calculează impozitarea și procentul impozitat se creează acea presiune psihologică prin care antreprenorii și proprietarii de companii vor spune: «Ok, cum facem ca să reducem foarte mult nivelul de taxare?». Astfel, practic, îi invită – pentru că nu au modificat și cadrul legal și nici modul în care ANAF funcționează – să devină din ce în ce mai optimizatori fiscali, adică să înșele legal statul român cu plata impozitelor la zi.”

Întrebat dacă România riscă un exod al companiilor, Bodislav a confirmat că acest fenomen este deja în desfășurare în anumite domenii, cum ar fi IT-ul, și ar putea escalada după ce Guvernul va aplica și etapele următoare din pachetul de reforme fiscale: „Multe companii deja începuseră să aibă o viziune limitată asupra modului în care evoluează România. Unii și-au pus în stand-by orice investiție de vreun an. După ce au văzut pachetul fiscal și după ce vor vedea etapa a doua – pentru că asta este etapa întâi din trei, propusă de Ilie Bolojan – dacă lucrurile vor fi din nou anti-mediu de afaceri, vor rezulta în plecări masive de companii din România. Să nu uităm că deja, în zona IT, foarte multe companii, chiar și PFA-uri, au ajuns să fie mutate într-o formă sau alta către zone precum Emiratele Arabe Unite”, a conchis Alexandru Bodislav.

Măsurile de austeritate anunțate de Guvernul Bolojan nu sunt doar cifre în tabele, ele sapă adânc în buzunarele românilor. Pentru un angajat obișnuit, cu un salariu net de 4.000 de lei, noile taxe, accize și scumpiri înseamnă circa 200 de lei în plus pe lună care se duc direct către stat. Și acesta e doar începutul. Ca să înţelegem cât de mult ne impactează viaţa de zi cu zi măsurile de austeritate anunţate de Guvern, haideţi să facem o analiză aplicată. Să luăm exemplul unui român care are un salariu net de 4.000 de lei, locuieşte într-o zonă limitrofă a Bucureştiului, merge la muncă cu maşina pe care o deţine, mănâncă în oraş o dată pe săptămână, face cumpărături alimentare o dată la câteva zile, este fumător şi consumator moderat de alcool. Aproape 5% din salariul net va merge suplimentar către stat doar din creșteri de taxe și accize. Iată cum:

Din creşterea TVA general de la 19% la 21%, şi a cotei reduse de la 9% la 11%, aproape toate bunurile și serviciile se vor scumpi, inclusiv alimente, energie sau utilități. Doar de aici, 50 de lei se scad din salariul lunar. Apoi, accizele la benzină cresc cu 10%. Pentru un consum estimat de 50 litri/lună, la un preț de 7 lei/litru, costul suplimentar lunar va fi de aproximativ 35 lei.

Vorbim şi de RCA, care a crescut deja semnificativ în 2025, cu până la 30% față de anul anterior, iar în zona București-Ilfov, polița minimă anuală pentru un șofer de vârstă medie, cu mașină mică, este de aproximativ 154 de lei pe lună. Creșterile suplimentare anunțate pentru RCA în contextul austerității sunt estimate la încă 20% față de acest nivel, adică aproximativ 31 lei/lună în plus.

Mergem şi la zona de vicii. Un pachet de țigări costă în prezent între 22-25 lei. Cheltuiala lunară este de 660-750 lei. O creștere de 10% înseamnă peste 2 lei pe pachet, deci lunar între 60 şi 75 lei în plus. Apoi, în cazul alcoolului, unde şi acolo creşte acciza, pentru un consum moderat, să spunem 4 beri/săptămână și 1 sticlă de vin/lună, cheltuiala lunară este de aproximativ 150 lei. Creșterea accizei adaugă încă aproape 20 lei/lună. Aşadar, dacă adunăm toate aceste creşteri, puterea de cumpărare scade, iar cheltuielile de bază și de relaxare devin tot mai greu de susținut. În plus, scumpirile se vor propaga și la alte produse și servicii, accentuând presiunea pe bugetul personal.

Pensiile și salariile de bază vor fi înghețate până la finalul anului 2026. Executivul condus de Ilie Bolojan anunță că sporul de 50% pentru fonduri europene va fi diminuat la 35 la sută și se va acorda doar pentru implementarea proiectului asumată în contractul inițial.

„Modificările din actul normativ care au legătură foarte directă cu Ministerul Muncii și sunt în principal pe 2 categorii, pe de-o parte referitoare la salarizare și aici ideile principale sunt:

1. Acela că veniturile salariale rămân la nivelul lui decembrie 2024 până la sfârșitul anului următor, 2026.

2. O altă temă importantă este aceea că se reduce majorarea salariilor de bază, de la maxim 50% la maxim 35%, atunci când este vorba despre cei care lucrează în proiectele finanțate din fonduri europene, deci o scădere de 15% aici. Este adăugat și un criteriu pe care l-am putea considera ca fiind un criteriu de performanță…acela că această majorare se va acorda doar pe perioada contractată în proiect și nu pentru prelungirea perioadei de implementare a unui proiect, astfel încât să încercăm și să avem termenele respectate.

Indemnizația de hrană are un plafon de până la 6, se acordă de până la 6.000 de lei lunar și are un cuantum de 347 de lei. Rămâne și se prelungește până la sfârșitul anului viitor, suspendarea ocupării posturilor prin concurs, pentru a nu crește numărul de angajați din sistemul bugetar, deci cheltuiala aferentă. Nu se vor actualiza, evident, cu rata inflației…de exemplu, pensiile speciale de serviciu, niciuna dintre ele, la fel cum nu se va actualiza cu rata inflației până la sfârșitul anului 2026 nici valoarea punctului de referință.”, a declarat ministrul Muncii, Petre Florin Manole.