S-au împlinit 88 de ani de când se dorește autostrada București–Brașov. Încă așteptăm studiul de fezabilitate

Pornită conceptual în urmă cu aproape nouă decenii, legătura rutieră de mare viteză dintre București și Brașov rămâne o promisiune neîmplinită a infrastructurii din România. Desemnată sugestiv drept „Aorta României” încă din anul 1938, artera ce trebuia să unească cele mai importante zone industriale și comerciale ale țării este funcțională astăzi doar pe porțiuni marginale, în timp ce traversarea esențială a Văii Prahovei se află în continuare blocată în faza studiilor de fezabilitate.

Viziunea unei rețele rutiere moderne a fost formulată în anul 1938 de către Direcția Generală a Drumurilor din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, la inițiativa economistului și inginerului Mihail Manoilescu, potrivit Monitorul Expres. Acesta argumenta că principala cale rutieră a țării trebuie să conecteze regiunea Brașov de București și să se prelungească până la Giurgiu, pentru a prelua fluxurile masive de trafic dintre centrul și sudul țării. Deși planul din perioada interbelică reprezenta doar o viziune strategică de ansamblu și nu un proiect tehnic în sensul modern, el a stabilit pentru prima dată importanța națională a acestui coridor. Ulterior, primele documentații tehnice riguroase pentru construirea unei rețele naționale de autostrăzi au fost elaborate de către IPTANA între anii 1967 și 1970. Studiul general analiza detaliat traseul București–Brașov, propunând variante de ocolire a stațiunilor montane de pe Valea Prahovei pentru fluidizarea traficului. Regimul comunist a decis însă să schimbe prioritățile de investiții, direcționând resursele către Autostrada A1 București–Pitești, ale cărei lucrări au început în 1967 și s-au finalizat în 1972, mai arată Monitorul Expres.

După anul 1990, Autostrada București–Brașov a redevenit un subiect central în discursul public și o promisiune electorală recurentă. Începând cu anul 2004, autoritățile au lansat multiple tentative de realizare a proiectului prin concesiune sau parteneriat public-privat, însă toate tentativele de negociere au eșuat din cauza costurilor ridicate, a problemelor de finanțare și a clauzelor contractuale dificil de asumat. Din întregul traseu proiectat, singurele tronsoane deschise circulației sunt sectorul București–Ploiești și un votiv lot de 6,3 kilometri între Râșnov și Cristian, veriga critică Ploiești–Brașov lipsind cu desăvârșire.

Situația din teren rămâne neschimbată și în anul 2026, deși în februarie 2021 a fost semnat un contract în valoare de 46,5 milioane de lei, fără TVA, pentru completarea studiului de fezabilitate și elaborarea proiectului tehnic al tronsonului Ploiești–Brașov. Derularea contractului a întâmpinat blocaje majore, fiind suspendată mai bine de un an din cauza neînțelegerilor privind volumul și amploarea forajelor geotehnice necesare. Deși disputa a fost deblocată în primăvara anului 2026, iar investigațiile pe teren au fost reluate, proiectul tehnic nu este finalizat, iar autostrada figurează oficial tot la stadiul de studiu.

La 88 de ani de la primele planuri oficiale, legătura rutieră modernă spre Brașov rămâne întreruptă la Ploiești. În timp ce statul român continuă să parcurgă etape birocratice pentru a stabili traseul și soluțiile tehnice definitive, sute de mii de șoferi pierd în continuare ore în șir în blocajele de pe Drumul Național 1.