Criză structurală în turism, resimțită și în Prahova: Austeritatea îi forțează pe români să renunțe la vacanțe. Și străinii manifestă preferință pentru sejururi mai scurte și economice – INS

Datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru luna ianuarie 2026 relevă o situație îngrijorătoare pentru sectorul turistic românesc. Sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică au scăzut semnificativ comparativ cu perioada similară din 2025, semnalând impactul profund al măsurilor de austeritate asupra consumului și mobilității populației.

Sosirile în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare — inclusiv apartamente și camere de închiriat — au scăzut cu 7,3% în ianuarie 2026 comparativ cu ianuarie 2025. Cifra absolută a sosirilor a fost de 785.800 persoane, din care turiștii români au reprezentat 81,6%, iar turiștii străini 18,4%. Înnoptările au înregistrat o scădere și mai accentuată: 8,5% comparativ cu perioada similară din anul anterior. Totalul înnoptărilor a fost de 1,486 milioane, cu turiștii români reprezentând 78,2% și turiștii străini 21,8%. Durata medie a șederii a fost de 1,8 zile pentru turiștii români și 2,2 zile pentru turiștii străini, indicând o preferință pentru sejururi mai scurte și mai economice.

Cel mai alarmant indicator este indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică. În ianuarie 2026, doar 20,4% din capacitatea totală de cazare a fost ocupată, o scădere de 2,4 puncte procentuale comparativ cu ianuarie 2025. Această cifră reflectă realitatea unei industrii care se confruntă cu o criză de consum. Chiar și în plin sezon de schi — perioada tradițional de vârf pentru stațiunile montane românești — ocuparea rămâne extrem de scăzută. Implicația este directă: hoteluri, pensiuni și alte structuri de cazare funcționează cu pierderi semnificative, iar angajații din sector se confruntă cu reduceri de ore și salarii.

Pe plan județean, Bucureștiul rămâne destinația cu cea mai mare atractivitate, cu 124.000 sosiri și 264.500 înnoptări în ianuarie 2026. Brașovul ocupă locul doi cu 122.100 sosiri și 237.400 înnoptări, în timp ce Prahova se situează pe locul trei cu 49.900 sosiri și 98.100 înnoptări. Concentrarea acestor cifre în trei județe — cu Brașov și Prahova reprezentând destinații montane tradiționale — subliniază faptul că chiar și aceste zone, care beneficiază de infrastructură turistică consolidată și atracții naturale, se confruntă cu dificultăți semnificative în atragerea turiștilor.

Dintre turiștii străini, cei mai mulți provin din Italia (17.300 persoane), Republica Moldova (11.300 persoane) și Israel (11.000 persoane). Această distribuție reflectă proximitatea geografică și relațiile comerciale și culturale, dar și o scădere generală a interesului pentru destinațiile turistice românești. Scăderea de 7,3% a sosirilor și 8,5% a înnoptărilor, în contextul unei rate de ocupare de doar 20,4%, semnalează o criză structurală în turismul românesc.

Austeritatea a redus puterea de cumpărare a populației, forțând românii să renunțe la vacanțe sau să opteze pentru sejururi mai scurte și mai economice. Pentru operatorii turistici, situația este critică. Fixarea costurilor operaționale — salarii, utilități, întreținere — nu se poate reduce proporțional cu scăderea veniturilor din ocupare. Rezultatul este o presiune crescândă asupra profitabilității și, în consecință, asupra capacității de a menține locuri de muncă. Sectorul turistic, care ar trebui să fie un motor de dezvoltare economică și generator de locuri de muncă, se află în stare de stagnare. Redresarea va necesita nu doar o revenire a puterii de cumpărare a populației, ci și investiții în promovare și îmbunătățirea infrastructurii turistice — eforturi care, în contextul actual de austeritate, par departe de a fi prioritare.