Accizele și TVA: „Mașinile de furat” ale statului – Aproape 70% din fiecare leu plătit pentru combustibil sunt bani fiscali, nici o legătură cu prețurile petrolului

Preţul carburanţilor din România nu mai este determinat de evoluţia petrolului, ci de o fiscalitate agresivă care a crescut constant între 2020 și 2026. În aceeași perioadă, prețul la pompă a urcat cu peste 80%, iar datele arată o realitate incomodă: statul a devenit principalul beneficiar al acestei scumpiri. Dumitru Chisăliță, președintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), a publicat o analiză care dezvăluie adevărul: în 2020, 63% din fiecare litru de combustibil mergea către bugetul de stat. În 2026, procentul a ajuns la 69%. Asta înseamnă că aproape 7 din 10 lei plătiți la pompă nu sunt petrol, nu sunt transport, nu sunt rafinare și nici marjă comercială. Sunt bani publici.

Între 2020 și 2026, costul total al carburanţilor a crescut masiv: motorina de la 4,73 la 8,67 lei/litru (+83%), iar benzina de la 4,81 la 8,24 lei/litru (+71%). Dar motivul acestei scumpiri nu este doar piața petrolului. Este o combinație periculoasă de trei factori: materia primă, fiscalitate și costuri interne. Cele mai puternice creșteri vin din taxe. Accizele au urcat cu aproximativ 62% (motorină 1,73 – 2,80 lei/litru, benzină 1,89 – 3,06 lei/litru), iar TVA pe litru a crescut cu 64-70% (motorină 0,92 – 1,51 lei/litru, benzină 0,84 – 1,43 lei/litru). Comparația este devastatoare: în același interval, țiţeiul Brent exprimat în lei/litru a crescut cu aproximativ 62%, iar cursul valutar doar cu 12%. Asta înseamnă că motorul principal al scumpirii nu a fost piața petrolului, ci fiscalitatea.

„Doar din aceste două rânduri (accize + TVA), diferenţele sunt uriașe. Practic, fiscalitatea nu e o parte din preț; ea devine axul, astfel în jurul fiscalității se reconstruiește prețul. Acciza crește la fel ca materia primă. TVA crește pentru că baza crește. Dacă ar fi fost doar petrolul, am fi discutat despre volatilitate globală. Dar cifrele arată altceva: motorul principal al scumpirii în ultimii 5 ani este fiscal”, a explicat Chisăliță.

Nici lanțul operațional nu a rămas stabil. Transportul a crescut cu 407%, rafinarea cu 641%, iar distribuția cu 50%. „Rafinarea crește de peste șase ori procentual. Este o dinamică uriașă. Asta înseamnă că presiunea nu vine doar din taxe, ci și din costul efectiv de produs și livrat carburantul în România. Sistemul devine mai scump structural”, a explicat Chisăliță.

Realitatea este cruntă: aproape 7 lei din 10 plătiți la pompă sunt bani fiscali. Nu piața domină prețul. Nu marja comercială. Nu cursul. Structura fiscală domină prețul. Când statul mărește constant ponderea, când taxele cresc mai rapid decât materia primă, responsabilitatea nu mai poate fi transferată doar către „lăcomie” sau „conjunctură externă”. Scumpirea nu mai este un accident de piață. Este o alegere de politică economică. Și când aproape 70% din preț este fiscalitate, România nu mai are o problemă de piață. Are o problemă de stat care s-a transformat în instrument de colectare bugetară pe spatele cetățenilor.

Carburanții s-au scumpit din nou sâmbătă. Prețurile la motorină se apropie de 9,3 lei/l

Prețul motorinei a crescut din nou sâmbătă, 7 martie 2026, în mai multe orașe importante din România, inclusiv în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Constanța, cu majorări de până la 0,10 lei pe litru.Potrivit datelor analizate de Libertatea, motorina standard se apropie de 8,6 lei/l, iar varianta premium ajunge la un maxim de 9,29 lei/l în unele stații.

În ceea ce privește benzina, prețul depășește pragul de 8 lei/l în marile orașe ale țării. Benzina premium a atins deja 9 lei/l în Capitală, dar și în Timișoara și Constanța. Cea mai ieftină benzină din România se găsește sâmbătă la stația VhExtraOil, unde litrul costă 8,07 lei, în creștere față de 7,92 lei, cât era în ziua precedentă.În cazul motorinei, cel mai mic preț este înregistrat la stația Metropoli, unde litrul se vinde cu 8,19 lei, același nivel ca în ziua anterioară.