Valul de insolvențe se adâncește: Firmele prahovene, intrate într-o zonă de vulnerabilitate economică tot mai vizibilă

Primele două luni din 2026 confirmă o deteriorare serioasă a mediului de afaceri din România. Potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate intrate în insolvență a ajuns la 1.091 în ianuarie-februarie 2026, față de 964 în aceeași perioadă din 2025, ceea ce înseamnă o creștere de 13,17%.

Datele arată că presiunea economică nu mai este una punctuală, ci una extinsă, care lovește în lanț firmele din mai multe sectoare. În acest tablou, Prahova se află între județele cu cele mai multe insolvențe din țară, semn că dificultățile economice se resimt puternic și la nivel regional. Numai în luna februarie 2026 au fost consemnate 562 de insolvențe la nivel național. Cele mai multe s-au înregistrat în:

București – 114

Bihor – 36

Maramureș – 23

Prahova – 23

Brașov – 19

Cluj – 18

Faptul că Prahova apare cu 23 de insolvențe doar în februarie, la același nivel cu Maramureș și peste alte județe importante economic, arată că județul intră într-o zonă de vulnerabilitate economică tot mai vizibilă.

Pe ansamblul primelor două luni din an, cele mai multe insolvențe au fost înregistrate în:

București – 222, în scădere cu 8,64% față de ianuarie-februarie 2025

Cluj – 71, în creștere cu 18,33%

Bihor – 64, în scădere cu 12,33%

Timiș – 40, în creștere cu 2,56%

Prahova – 39, în creștere cu 18,18%

Ilfov – 38, în scădere cu 17,39%

Maramureș – 36, în creștere cu 89,47%

Arad – 36, în creștere cu 89,47%

Buzău – 33, în creștere cu 37,5%

Pentru Prahova, cifra de 39 de insolvențe în doar două luni și o creștere de 18,18% față de perioada similară a anului trecut reprezintă un semnal clar de deteriorare. Județul nu doar că se află în prima parte a clasamentului național, ci înregistrează și o evoluție negativă peste media unor zone deja afectate de încetinirea economică.

Cele mai puține insolvențe au fost consemnate în:

Caraș-Severin – 4, în scădere cu 50%

Covasna – 5, în scădere cu 16,67%

Alba – 6, în scădere cu 53,85%

Botoșani – 8, în scădere cu 20%

Gorj – 8, în creștere cu 14,29%

Harghita – 8, dublu față de perioada similară din 2025

Mehedinți – 8, în scădere cu 11,11%

Pe sectoare de activitate, cele mai multe insolvențe din ianuarie-februarie 2026 s-au concentrat în:

Comerț cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor – 185, în scădere cu 26,29% față de primele două luni din 2025

Construcții – 166, în scădere cu 9,29%

Industria prelucrătoare – 97, în scădere cu 18,49%

Transport și depozitare – 84, în scădere cu 26,32%

Chiar dacă în unele domenii numărul este mai mic decât anul trecut, totalul național al insolvențelor a crescut, ceea ce arată că presiunea economică se redistribuie și se extinde în economie, fără să dispară.

În cazul Prahovei, aceste cifre trebuie citite cu atenție. Județul are un profil economic divers, cu activitate în industrie, construcții, transport, servicii și comerț, ceea ce îl face sensibil la orice combinație de austeritate, scădere a consumului, costuri mai mari de finanțare și presiune fiscală.

Faptul că Prahova a ajuns la 39 de insolvențe în două luni și la 23 doar în februarie arată că problemele nu mai sunt izolate. Este un semnal că o parte a mediului de afaceri local începe să cedeze sub presiunea cumulată a costurilor, a scăderii predictibilității și a blocajelor economice tot mai vizibile. În esență, datele ONRC arată că 2026 nu a început cu relansare pentru firmele românești, ci cu un nou val de fragilizare. Iar pentru Prahova, poziționarea în topul național al insolvențelor ar trebui să fie privită nu ca o simplă statistică, ci ca un avertisment economic serios.