România a solicitat oficial Comisiei Europene o evaluare a „unei flexibilități sporite în regimul strict de protecție” aplicabil populațiilor de urs brun

România și Slovacia au transmis o poziție comună Comisiei Europene prin care solicită inițierea unui proces de evaluare a unei flexibilități sporite în regimul strict de protecție aplicabil populațiilor de urs brun care au atins și mențin pe termen lung o stare favorabilă de conservare. Subiectul va fi discutat în cadrul următoarei reuniuni a Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH), la inițiativa celor două state membre, conform anunțului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

România și Slovacia atrag atenția asupra unei realități care nu poate fi ignorată: deși dețin împreună peste jumătate din populația de urs brun a Uniunii Europene, suportă în mod disproporționat costurile, riscurile și responsabilitățile asociate conservării acestei specii. Datele prezentate de cele două state evidențiază creșterea constantă a populațiilor de urs, precum și impactul semnificativ asupra siguranței publice, activităților agricole și comunităților locale. Incidente cu urși în zonele populate, atacuri asupra animalelor de fermă și pierderi economice pentru agricultori sunt realități zilnice în aceste regiuni. Ministrul Agriculturii, Barna Tanczos, a subliniat o poziție care reflectă o înțelegere profundă a tensiunilor dintre conservare și realitatea socio-economică: Conservarea biodiversității și protejarea oamenilor trebuie să meargă mână în mână. România a demonstrat că poate asigura menținerea unei populații viabile de urs brun, însă succesul conservării nu poate fi măsurat doar prin numărul exemplarelor. Atunci când comunitățile locale, fermierii și cetățenii suportă costuri și riscuri tot mai mari, este nevoie de instrumente de management adaptate realității din teren. Așa cum Uniunea Europeană a decis să introducă mai multă flexibilitate în gestionarea populațiilor de lup, considerăm că aceeași abordare trebuie analizată și în cazul ursului brun în statele membre unde specia a atins și menține o stare favorabilă de conservare.

Cererea României și Slovaciei se concentrează pe trei puncte esențiale: clarificarea aplicării prevederilor Directivei Habitate pentru populațiile de mari carnivore aflate într-o stare favorabilă de conservare, recunoașterea controlului științific al densității populației ca instrument legitim de management, și analizarea posibilității unui regim de gestionare mai flexibil, similar celui adoptat la nivel european pentru lup. Aceasta nu este o cerere de dezprotejare, ci o apelare la pragmatism și la adaptarea cadrului european la realitățile specifice ale statelor membre care gestionează cu succes aceste populații.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a anunțat că va continua să susțină, în cadrul dialogului european, măsuri care să permită menținerea echilibrului între obiectivele de conservare a biodiversității, siguranța cetățenilor și protejarea activităților economice desfășurate în mediul rural. Poziția comună a României și Slovaciei reprezintă o abordare echilibrată care recunoaște atât importanța conservării, cât și necesitatea unui management pragmatic și responsabil al acestor populații.