Legea Salarizării, în forma nouă: 60% dintre bugetari pierd bani, sporuri dublate pentru primari și șefii de CJ-uri

Ministerul Muncii a publicat varianta actualizată a proiectului noii legi a salarizării, document care vizează aproximativ 1,2 milioane de angajați din sectorul public și este programat să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Față de prima formă, suma alocată majorărilor salariale a crescut de la 8 la 12 miliarde de lei, însă sindicatele consideră că fondurile rămân insuficiente față de revendicările lor, care depășeau 20 de miliarde de lei.

Proiectul introduce un sistem de șase gradații de vechime aplicabile tuturor funcțiilor și gradelor profesionale. Angajații cu vechime de până la trei ani nu primesc nicio majorare, cei cu trei până la cinci ani beneficiază de o creștere de 7,5% a salariului de bază, gradațiile intermediare de 5 și 10 ani aduc câte 5%, iar cei cu peste 15 ani de activitate sunt recompensați cu 2,5%. O noutate importantă este că, pentru personalul nou-încadrat, perioadele lucrate anterior în mediul privat vor fi luate în calcul la stabilirea vechimii. Sunt exceptați de la acest sistem demnitarii, funcțiile de conducere, militarii, polițiștii și funcționarii cu statut special. Documentul garantează că niciun angajat din sectorul public nu va înregistra scăderi salariale. Dacă salariul actual al unui bugetar depășește nivelul prevăzut în noua grilă, venitul va rămâne înghețat până când grila îl va egala. Conform estimărilor realizate în consultările cu Comisia Europeană, peste 40% dintre bugetari vor beneficia de majorări între 5% și 20%, cu precădere în educație și în personalul auxiliar din justiție. Restul angajaților fie rămân la nivelul actual, fie beneficiază de protecția de înghețare. Banca Națională a României rămâne singura instituție exceptată de la prevederile legii.

Grila de salarizare va funcționa pe 12 grade, cu un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din administrația publică. Valoarea de referință pentru calculul salariilor rămâne 4.100 de lei în 2027, urmând să fie ajustată ulterior prin hotărâri de Guvern. Impactul bugetar maxim de 12,1 miliarde de lei reprezintă 7,3% din PIB și este condiționat de îndeplinirea jalonului 420 din PNRR, de care depinde o finanțare europeană de 770 de milioane de euro. Sporurile rămân plafonate la maximum 20%, cu o excepție notabilă introdusă pentru aleșii locali. Primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene implicați în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene vor putea beneficia de un spor de până la 40% din indemnizația lunară, față de maximul de 20% prevăzut anterior. Sporul nu va fi acordat automat, ci calculat în funcție de timpul efectiv alocat proiectului și de progresul tehnic și financiar raportat, iar acordarea sa va fi limitată la durata de implementare a fiecărui proiect în parte.

În sistemul sanitar se introduce un spor specific pentru turele de weekend, cuprins între 10% și 20%. Sporul pentru condiții deosebit de periculoase va putea fi acordat pentru cel mult 10% dintre angajații unei instituții. Sporul pentru gestionarea fondurilor europene se extinde și către angajații din Parlament, în cuantum de până la 40%. Demnitarii vor primi majorări salariale eșalonate pe patru ani. Reprezentanții din educație au declarat că problemele sectorului nu au fost rezolvate, creșterea medie estimată pentru această categorie fiind de doar 120 de lei brut. Proiectul a fost elaborat în urma a 14 sesiuni de consultare cu Banca Mondială, instituțiile publice și sindicate, totalizând peste 30 de ore de negocieri. Săptămâna viitoare sunt programate ultimele negocieri politice înainte de trimiterea documentului în Parlament, varianta actualizată urmând să fie analizată și la Palatul Cotroceni.