Erbașu, la Sinaia: „Există riscul a zeci de mii de concedieri și reduceri de salarii pe fondul blocajelor de după încheierea PNRR. Constructorii români au de recuperat peste un miliard de euro de la autorități”

Sosit la Sinaia pentru o serie de întâlniri și dezbateri economice de anvergură dedicate viitorului marilor sectoare industriale și de infrastructură, în cadrul conferinţei ”Provocări concurenţiale în sectorul construcţiilor”, antreprenorul Cristian Erbașu a lansat un avertisment extrem de dur și realist cu privire la viitorul imediat al uneia dintre cele mai dinamice ramuri ale economiei naționale. Într-un peisaj dominat de incertitudini fiscale și presiuni bugetare greu de gestionat, șeful companiei de construcții care poartă același nume a punctat că lipsa unei viziuni strategice post-PNRR împinge sectorul de construcții într-o criză profundă, ale cărei efecte sociale vor fi resimțite dramatic de mii de familii din întreaga țară.

Situația a devenit critică după finalizarea termenelor limită asociate proiectelor derulate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, moment care a lăsat un gol uriaș de comenzi și perspective pentru companiile de profil. De altfel, reprezentanții patronatelor din construcții au semnalat în mod repetat, pe parcursul ultimului an și jumătate, necesitatea pregătirii unor mecanisme de tranziție care să asigure continuitatea șantierelor și a investițiilor publice, însă avertismentele lansate dinspre mediul privat nu au fost fructificate corespunzător de autorități. În consecință, lipsa unor contracte noi și a predictibilității guvernamentale riscă să transforme realizările ultimilor ani într-o iluzie fragilă, deschizând calea unor disponibilizări masive.

Conform estimărilor prezentate de Cristian Erbașu, piața muncii din domeniu se pregătește pentru un șoc major, fiind foarte probabil să asistăm în perioada următoare la concedierea a câteva zeci de mii de muncitori și specialiști din construcții, la care se vor adăuga, în mod inevitabil, reduceri salariale substanțiale pentru personalul menținut în activitate. Multe dintre societățile din sector ajunseseră să mobilizeze sute sau chiar mii de angajați pentru a onora termenele stricte impuse de finalizarea proiectelor finanțate din fonduri europene, însă odată cu epuizarea acestor șantiere, companiile se trezesc în fața unei lipse acute de obiect de activitate, neavând resursele necesare pentru a susține schemele uriașe de personal. Deja statisticile economice indică o dublare a numărului de insolvențe în rândul firmelor de construcții, un indicator clar că presiunea financiară a devenit insuportabilă pentru o mare parte din piață.

La această blocare structurală se adaugă o problemă cronică nerezolvată de autorități și anume blocarea lichidităților din piață. Antreprenorii români au de recuperat de la statul român sume imense, depășind pragul de un miliard de euro reprezentând contravaloarea lucrărilor executate în cadrul contractelor derulate prin PNRR. Întârzierea sistematică a plăților și birocrația excesivă sufocă fluxul financiar al companiilor, care sunt puse în situația imposibilă de a achita datoriile către furnizori, de a plăti taxele la bugetul de stat și de a asigura drepturile salariale ale angajaților. În timp ce la nivelul discursului oficial se vorbește despre reforme și dezvoltare durabilă, realitatea din teren arată că lipsa de flexibilitate a statului și lipsa fondurilor de rulment pun în pericol stabilitatea întregului ecosistem economic românesc.

Prezent la Sinaia în cadrul dezbaterilor economice recente, Cristian Erbașu a subliniat că redresarea acestei stări de fapt necesită o asumare reală din partea guvernanților, un dialog deschis cu mediul de afaceri și deblocarea urgentă a plăților restante, altfel consecințele economice și sociale ale blocajului din construcții vor genera efecte de domino greu de remediat pe termen scurt. Fără o infuzie rapidă de capital prin decontarea facturilor restante și fără lansarea unor noi programe coerente de investiții publice care să suplinească finalizarea PNRR, economia românească riscă să piardă unul dintre motoarele sale principale de creștere, aruncând în incertitudine zeci de mii de cetățeni a căror o pâine depinde de viitorul șantierelor din România.