Sinaia, luată în vizorul comasării, în reforma administrativă a PSD! 36 de comune și cinci orașe din Prahova ar putea dispărea de pe hartă

Partidul Social Democrat a pus în discuție un amplu proiect de reformă administrativ-teritorială care vizează reorganizarea profundă a localităților din România. Măsurile avute în vedere presupun comasarea comunelor care au o populație mai mică de 3.000 de locuitori, precum și a orașelor unde numărul locuitorilor a scăzut sub pragul de 10.000. Această mișcare are drept scop reducerea cheltuielilor uriașe de funcționare a administrației și eficientizarea rețelei administrative naționale.

Potrivit datelor de la ultimul recensământ al populației, un număr de 36 dintre cele 90 de comune din județul Prahova nu mai ating pragul minim de 3.000 de locuitori. Printre localitățile cu cel mai redus număr de locuitori se numără Jugureni (cu doar 449 de locuitori), Tătaru, Salcia, Talea, Cosminele sau Lapoș. Pe lista comunelor care ar putea fi absorbite sau comasate se mai află Călugăreni, Ariceștii Zeletin, Secăria, Boldești-Grădiștea, Cărbunești, Chiojdeanca, Vadu Săpat, Surani, Sălciile, Provița de Sus, Păcureți, Olari, Bătrâni, Fântânele, Adunați, Gherghița, Ștefești, Apostolache, Gornet-Cricov, Gura Vadului, Predeal-Sărari, Provița de Jos, Tinosu, Balta Doamnei, Plopu, Șoimari, Gornet, Cocorăștii Colț, Bertea și Fulga. O situație limită o înregistrează comuna Cocorăștii Mislii, care figurează exact cu pragul de 3.000 de locuitori.

Reforma nu ocolește nici mediul urban, vizând direct orașele care nu mai îndeplinesc criteriul de 10.000 de locuitori. În Prahova, cinci orașe se află în această situație vulnerabilă, printre care se numără importante stațiuni turistice și platforme industriale:

• Azuga: 3.901 locuitori
• Slănic: 4.669 locuitori
• Plopeni: 6.709 locuitori
• Bușteni: 8.368 locuitori
• Sinaia: 9.071 locuitori

Reprezentanții administrației locale subliniază că un astfel de proces complex trebuie tratat cu maximă prudență. Primarii atrag atenția că o simplă comasare bazată exclusiv pe cifre demografice riscă să creeze disfuncționalități majore în teren, fiind necesare analize amănunțite privind infrastructura, nivelul de taxare și accesul efectiv al cetățenilor la serviciile publice de bază.