„Bătaie” în Parlament: Ordinul ministerial privind cotele de vânătoare să producă efecte juridice numai după rămânerea definitivă a hotărârilor din instanțe

Un proiect legislativ marcat de acuzații de „dedicație directă” și încălcare gravă a principiilor de drept a trecut luni după-amiază de Parlament. Două puncte de vedere s-au confruntat la vot: senatorii avocați au avertizat că proiectul contravine principiilor constituționale, în timp ce susținătorii legii au spus că trebuie apărată siguranța cetățenilor.

Controversele au apărut pe marginea proiectului L327/2025, inițiat de către doi deputați ai minorităților naționale, care au propus modificarea Legii vânătorii astfel încât suspendarea de către instanțe a ordinului ministerial privind cotele de vânătoare să producă efecte juridice numai după rămânerea definitivă a hotărârii.Cu alte cuvinte, vânătorii să poată „recolta” animale și păsări așa cum a decis ministrul chiar dacă în primă instanță un judecător a spus că actul ministerial trebuie suspendat din cauza unor nereguli.

Legea a generat controverse la dezbatere și i-a despărțit la vot, luni, inclusiv pe parlamentari din același partid, cum s-a întâmplat la PNL unde senatori liberali s-au opus legii și alți senatori liberali au votat pentru adoptarea ei.Proiectul a fost adoptat de plenul Senatului, în calitate de for decizional, cu 74 de voturi „pentru”, 21 de voturi „contra” și 3 abțineri, astfel că va merge pentru promulgare la șeful statului.

Legea a fost dezbătută în ședința de plen a Senatului din 6 mai, acolo unde senatori avocați precum Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș (PNL), Simona Spătaru (USR), Nadia Cerva (PACE) și-au avertizat colegii să nu facă imprudența să permită adoptarea unui asemenea proiect de lege pentru că el contravine tuturor principiilor de drept.

„Această inițiativă vizează distrugerea unui principiu de drept și a echilibrului puterilor în stat. Când un for administrativ emite un act vădit ilegal, o instanță controlează efectele abuzive suspendându-l până se judecă pe fond. Dacă acest efect este întrerupt, așa cum propuine inițiativa de azi, nu ne mai putem proteja împotriva actelor abuzive. De aceea, această inițiativă este extrem de periculoasă. Nu putem învinge un principiu de drept pentru interesele unora de a vâna liniștiți în pădurile și pe câmpiile României”, a spus Niculescu-Țâgârlaș.

„Ce se cere azi Senatului este o distrugere a legii contenciosului administrativ. Din Senatul României nu are voie să iasă o astfel de lege pentru interese de caste”, a spus Cerva.

„Iată că din când în când apar asemenea proiecte cu dedicație directă, este o bombă care se poate extinde la alte domenii. Este în mod evident cu dedicație pentru tagma vânătorilor care simt nevoia să nu se mai aplice controlul judecătoresc, adică noi Parlamentul să spunem că este în regulă să nu existe un control al instanțelor. Refuz să cred că ați putea vota o asemenea propunere legislativă care afectează separarea puterilor în stat”, a spus și Spătaru.

Mai mult, la dezbaterea din Comisia Juridică a Senatului, din 28 aprilie, specialiștii în drept au spus că această lege are șanse mari să fie respinsă de Curtea Constituțională. Proiectul a primit cu respectiva ocazie raport de respingere în Comisia Juridică a Senatului.

Liderul senatorilor UDMR, Lorand Turos, a explicat că deși principiile de drept sunt „foarte nobile”, acest lucru nu trebuie să permită punerea în pericol a vieților persoanelor atacate de animale sălbatice care se pot înmulți în lipsa „recoltării” lor de către vânători. „Eu înțeleg argumentele expuse, totodată avem o problemă foarte serioasă. An de an ordinele de ministru în care sunt stabilite cotele (de vânătoare, n.red.) sunt atacate în instanță, sunt suspendate și sunt soluționate după ce devine tardiv, deci avem o problemă reală, nu putem aplica legea. Eu înțeleg principiile, dar vă rog frumos dl colegi juriști, explicați dvs. familiilor care și-au pierdut rudele din această cauză, ultimul cadavru s-a găsit pe 27 aprilie în apropierea localității Lupeni, județul Harghita, asta e consecința acestor legi. Nu putem răbda și nu putem să ne ascundem în spatele unor principii foarte nobile și să lăsăm oameni să moară pentru că aceste cote sunt atacate an de an în instanță”, a spus el.

Guvernul Bolojan a emis un punct de vedere negativ în care „distruge” punct cu punct proiectul de lege. Executivul spune că proiectul „ar crea o discriminare nejustificată, ar slăbi protecţia jurisdicţională a interesului public şi ar ridica probleme de constituţionalitate privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil”. Proiectul contravine principiului egalităţii în faţa legii, a mai scris Guvernul.

„Considerăm că promovarea unui astfel de act normativ ar îndreptăţi şi alte persoane/instituţii/autorităţi să solicite ca şi actele lor administrative să fie exceptate, ceea ce ar genera o insecuritate juridică la nivelul actelor administrative. În concluzie, nu considerăm oportună completarea art. 6 din Legea nr. 407/2006 în forma propusă, întrucât textul introduce o derogare inadmisibilă de la principiile fundamentale ale contenciosului administrativ, subminând protecţia jurisdicţională efectivă garantată de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, de Constituţia României, republicată şi de jurisprudenţa CEDO. Considerăm că limitarea efectelor executorii ale hotărârilor judecătoreşti în materie de suspendare afectează grav dreptul la justiţie şi principiul statului de drept.

Și Consiliul Economic și Social a emis un punct de vedere negativ: „Se poate ajunge chiar la subminarea independenţei instanțelor: prin restrângerea efectului suspendării hotărârilor judecătoreşti de primă instanţă doar pentru o anumită categorie de acte administrative. Propunerea legislativă transmite implicit mesajul că instanţele de judecată nu ar fi în măsură să aprecieze corect oportunitatea suspendării. Aceasta reprezintă o ingerinţă în puterea judecătorească şi contribuie la decredibilizarea sistemului de justiţie, afectând în mod indirect principiul separaţiei puterilor în stat”, conform CES.

Inițiator al proiectului, deputatul Gheorghe Nacov a explicat în Comisia Juridică a Senatului „cum s-a născut necesitatea” acestei inițiative: „Conform legii vânătorii, cotele de vânătoare se stabilesc prin Ordin al ministrului și au valabilitate de un an. În condițiile în care un asemenea act administrativ, care poate fi atacat la orice Curte de Apel, ar fi suspendat, asta ar duce la imposibilitatea extragerii acestor cote de faună sălbatică, de vânat cum se spune popular (…) Nu se referă la specii protejate. Inițiativa s-a născut în urma unor anulări ivite în practică, în speță la Curtea de Apel Brașov, anulările Ordinelor de ministru au fost făcute pe formă și în niciun caz pe conținut, pe fondul actului. În momentul în care nu se intervine în fauna sălbatică se produc grave dezechilibre și recent aveți cunoștință despre situația ursului brun care se datorează opririi vânătorii în anul 2016 și ne confruntăm cu invazia șacalilor, o specie invazivă care pune în grav pericol speciile noastre autohtone”, a spus el.

Articol unic. – La articolul 6 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 22 noiembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) Prin derogare de la dispozițiile art. 14 și 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, hotărârile judecătorești pronunțate în primă instanță prin care se dispune suspendarea ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor emis în temeiul prevederilor alin. (1) lit. f) și f¹) și alin. (4) ale prezentului articol, precum și al prevederilor art. 22” din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 197/2022, cu modificările și completările ulterioare, produc efecte numai de la data rămânerii definitive a acestora”.