Consumul s-a prăbușit în 2026: Cumpărăm mai puține alimente, produse nealimentare și carburanți – INS

Consumul românilor dă unul dintre cele mai dure semnale de încetinire a economiei. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, fără comerțul cu autovehicule și motociclete, a scăzut puternic în primele cinci luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit INS, în perioada ianuarie-mai 2026, comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,5% ca serie brută și cu 5,3% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. Consumul dă un semnal important pentru economie, pentru că vânzările din comerț arată direct comportamentul de cumpărături al populației. Cu alte cuvinte, românii cumpără mai puțin, iar reculul se vede în toate marile categorii: produse nealimentare, alimente și carburanți. Declinul din comerț nu este izolat într-o singură zonă, ci se vede pe toate marile componente ale consumului.În primele cinci luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, cele mai mari scăderi au fost înregistrate la:

vânzările de produse nealimentare: -7,9%;

vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun: -3,7%;

comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule: -2,8%.

Pe serie ajustată, imaginea rămâne la fel de îngrijorătoare. Vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 7,7%, cele de produse alimentare, băuturi și tutun cu 3,5%, iar comerțul cu amănuntul al carburanților a coborât cu 1,7%. Consumul înregistrează cea mai abruptă scădere la produsele nealimentare, ceea ce arată că românii amână achizițiile care nu sunt strict necesare. În perioade de presiune pe venituri, gospodăriile reduc mai întâi cheltuielile pentru haine, electrocasnice, mobilier, produse pentru casă sau alte bunuri considerate mai ușor de amânat.

Scăderea vânzărilor de alimente, băuturi și tutun este unul dintre cele mai sensibile semnale din datele INS. Dacă la produsele nealimentare reducerea poate fi explicată prin amânarea cumpărăturilor, la alimente scăderea arată o presiune mai adâncă asupra bugetelor populației.În primele cinci luni din 2026, vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au scăzut cu 3,7% ca serie brută și cu 3,5% ca serie ajustată. Practic, românii au cumpărat mai puțin inclusiv din zona de consum curent.Această evoluție poate indica faptul că o parte dintre consumatori sunt mai atenți la coșul zilnic, aleg produse mai ieftine, reduc cantitățile cumpărate sau renunță la unele achiziții.

Un alt indicator important este comerțul cu amănuntul al carburanților. În primele cinci luni, acesta a scăzut cu 2,8% ca serie brută și cu 1,7% ca serie ajustată.Scăderea vânzărilor de carburanți poate fi citită ca un semnal de prudență atât din partea populației, cât și din partea mediului economic. Mai puține deplasări, costuri ridicate și o activitate economică mai lentă se pot reflecta rapid în volumele de combustibil vândute.În luna mai 2026, comparativ cu aprilie 2026, carburanții au fost singura categorie majoră care a rămas pe minus: -2,3% ca serie brută și -0,5% ca serie ajustată.

Datele INS arată și o ușoară revenire lunară. În mai 2026, față de aprilie 2026, comerțul cu amănuntul a crescut cu 1,2% ca serie brută și cu 1,3% ca serie ajustată.Creșterea lunară a fost susținută de vânzările de produse nealimentare, care au urcat cu 3,2% ca serie brută, și de vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun, care au avansat cu 0,5%.Totuși, această revenire lunară nu schimbă imaginea de fond. Comparativ cu mai 2025, comerțul rămâne clar pe minus.În mai 2026 față de mai 2025, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 4,5% ca serie brută și cu 4,7% ca serie ajustată.

Raportarea anuală arată dimensiunea reală a frânării. În mai 2026, comparativ cu mai 2025, scăderile au fost generalizate:

carburanți: -5,5%;

produse nealimentare: -4,8%;

produse alimentare, băuturi și tutun: -3,5%.

Pe serie ajustată, scăderea totală a comerțului a fost de 4,7%, trasă în jos de produsele nealimentare (-5,3%), produsele alimentare, băuturi și tutun (-4,3%) și carburanți (-2%).Cu alte cuvinte, nu vorbim despre o fluctuație izolată sau despre o singură categorie afectată, ci despre o slăbire generală a consumului.

Datele INS sunt importante pentru că România a avut ani la rând o economie susținută masiv de consum. Când comerțul cu amănuntul scade, efectul se poate transmite mai departe în economie: încasări mai mici pentru firme, presiune pe retaileri, prudență în investiții și venituri fiscale mai slabe pentru stat.Scăderea consumului poate deveni o problemă și mai mare dacă se suprapune peste inflație, dobânzi ridicate, incertitudine fiscală sau scăderea încrederii populației.Pentru români, cifrele se traduc simplu: bugetele sunt mai tensionate, cumpărăturile sunt mai atent calculate, iar cheltuielile care pot fi amânate sunt tăiate primele.Prăbușirea consumului din primele cinci luni ale anului este un avertisment pentru economie. Chiar dacă în mai s-a văzut o ușoară revenire față de aprilie, comparația cu anul trecut rămâne puternic negativă.Românii cumpără mai puțin, iar scăderea se vede inclusiv la alimente și carburanți. Într-o economie în care consumul intern are un rol major, această evoluție arată că frâna a fost apăsată deja.