Salariul minim a crescut. Sindicatele vor atingerea pragului de 5.000 de lei, de la 1 ianuarie 2027: „Puterea de cumpărare a scăzut cu 13%”
Începând cu 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se majorează de la 4.050 de lei la 4.325 de lei lunar, conform Hotărârii de Guvern nr. 146/2026, publicată în Monitorul Oficial în martie. Este vorba despre o creștere de 6,8%, respectiv 275 de lei în valoare brută. Suma se stabilește fără a include sporuri și alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună, ceea ce înseamnă un tarif orar de 25,949 lei.
În valoare netă, noul salariu minim ajunge la 2.699 de lei, calculat cu aplicarea deducerii de 200 de lei netaxabile. Practic, majorarea pe salariul net este de 125 de lei față de nivelul anterior, care se situa la aproximativ 2.574 de lei. Pentru angajatori, costul total al unui salariat plătit la nivelul minim crește la aproximativ 4.422 de lei lunar, sumă care include și contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM). Conform datelor Ministerului Muncii, în luna martie 2026 beneficiau de salariul de bază minim brut garantat în plată 831.382 de salariați. Reprezentanții Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale estimează însă că, per total, de majorare vor beneficia 1.759.027 de salariați, cifră care include și persoanele al căror salariu se raportează direct la nivelul minim pe economie, chiar dacă nu sunt plătite strict la acest prag.
Guvernul a adoptat, pe 16 aprilie 2026, o ordonanță de urgență prin care corelează salariul minim din sectorul agricol și industria alimentară cu nivelul general al salariului minim brut pe țară. Astfel, de la 1 iulie se abrogă articolul care reglementa până acum un nivel distinct pentru aceste sectoare. Salariul minim din sectorul construcțiilor rămâne, pentru moment, neschimbat, la 4.582 de lei brut. Toți angajatorii care au în prezent contracte individuale de muncă cu salariul de bază sub noul prag de 4.325 de lei brut sunt obligați să opereze modificările corespunzătoare începând cu 1 iulie 2026, prin acte adiționale, urmând să raporteze schimbările în Revisal în termenul legal stabilit pentru astfel de modificări.
Blocul Național Sindical atrage atenția că majorarea salariului minim brut pe țară, aplicată de la 1 iulie 2026, vine cu o întârziere de șase luni față de termenul la care ar fi trebuit să intre în vigoare. Sindicaliștii susțin că angajații plătiți cu salariul minim au pierdut peste 13% din puterea de cumpărare, iar pentru recuperarea acestei pierderi salariul minim ar trebui să ajungă la 5.000 de lei brut de la 1 ianuarie 2027. Potrivit BNS, salariul minim trebuia stabilit cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2026, conform prevederilor Legii nr. 283/2024 privind stabilirea salariilor minime adecvate. În schimb, creșterea a fost amânată până la 1 iulie 2026. Sindicaliștii spun că această întârziere a fost suportată direct de angajații cu venituri mici, în special de cei plătiți cu salariul minim sau aflați în zona apropiată acestuia.
BNS arată că mai multe măsuri economice și fiscale, precum liberalizarea pieței energiei, creșterea TVA, majorarea accizelor sau introducerea impozitului pe cifra de afaceri, au afectat mediul de afaceri. O parte dintre aceste costuri s-ar fi transferat mai departe în prețuri. În acest context, sindicaliștii susțin că salariații vulnerabili au fost afectați de două ori: pe de o parte, prin amânarea creșterii salariului minim, iar pe de altă parte, prin scumpirile apărute în lanț.Potrivit BNS, în anul 2025, puterea de cumpărare a salariului minim net, în valoare de 2.574 de lei, s-a redus cu aproximativ 227 de lei pe lună. Inflația din primul semestru al anului 2026 ar fi adăugat încă o pierdere de aproximativ 111 lei lunar. Blocul Național Sindical susține că, în decurs de 18 luni, angajații plătiți cu salariul minim au pierdut aproximativ 340 de lei din puterea de cumpărare a venitului lunar, aceasta echivalând cu o diminuare de aproximativ 13%.
În aceste condiții, majorarea salariului minim aplicată de la 1 iulie 2026 nu ar reuși să acopere pierderea acumulată. BNS atrage atenția și asupra reducerii deducerii fiscale de la 300 de lei la 200 de lei, măsură care ar diminua efectul creșterii salariului minim. Blocul Național Sindical susține că nivelul actual al salariului minim nu poate fi considerat adecvat, raportat la criteriile europene și internaționale privind veniturile minime. Sindicaliștii spun că România rămâne în continuare printre țările europene cu probleme serioase în ceea ce privește sărăcia în muncă.BNS a atras atenția în momentul transpunerii Directivei 2022/2041 cu privire la necesitatea introducerii în lege a unor mecanisme de corecție a creșterii salariului minim în cazul apariției unor variații semnificative între nivelul prognozat și cel efectiv realizat al indicatorilor folosiți în stabilirea salariului minim. În prezent ne aflăm într-o astfel de situație, pentru salariul minim din 2025 s-a luat în calcul o rată medie a inflației de 4,4%, în realitate rata inflației în 2025 a fost 7,3%. În 2026, salariul minim a fost calculat luând în calcul o rată a inflației prognozate de 5,8%, deja inflația prognozată pentru 2026 a fost schimbată la 7,9%.
BNS transmite că, în perioada următoare, partenerii sociali ar trebui să reia negocierile pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027. La aceste discuții ar urma să participe Guvernul, organizațiile patronale și organizațiile sindicale. Sindicaliștii spun că procesul trebuie să pornească de la pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii doi ani.Blocul Național Sindical cere ca salariul minim brut pe țară să fie stabilit la 5.000 de lei de la 1 ianuarie 2027. În opinia organizației, aceasta ar fi valoarea necesară pentru recuperarea erodării veniturilor și pentru respectarea principiilor europene privind salariul minim adecvat. Sindicaliștii mai spun că legea privind stabilirea salariului minim ar fi trebuit să opreasc folosirea acestuia în funcție de calcule politice sau negocieri de moment. În opinia BNS, salariul minim trebuie stabilit transparent și trebuie să țină cont de nevoile reale ale lucrătorilor. Fără un mecanism de corecție care să țină cont de diferențele dintre inflația prognozată și cea reală, salariații cu cele mai mici venituri riscă să piardă în continuare din puterea de cumpărare.


