Nicolae al României: „Este un context favorabil pentru monarhie. Soluția pentru o țară mai prosperă!”

Nicolae al României, nepotul regelui Mihai, crede că România se află în prezent într-un context favorabil pentru revenirea la monarhie. Într-un interviu acordat pentru Libertatea, el susține că criza politică din ultimele luni a creat o oportunitate pentru ca oamenii să caute o altă formă de conducere, mai echilibrată și mai demnă.

Născut pe 1 aprilie 1985 în Meyrin, lângă Geneva, Nicolae al României este absolvent al Colegiului Royal Holloway de la Universitatea din Londra, cu specializare în management. A fost crescut și educat în străinătate, fiind fiul principesei Elena a României și al lui Robin Medforth-Mills, fost profesor de geografie la Universitatea din Durham și oficial al Organizației Națiunilor Unite. Părinții săi s-au căsătorit în 1983 și au divorțat în 1991.Nicolae a ajuns prima oară în România în 1992, pe când avea doar 7 ani, cu ocazia primei vizite a bunicului său, regele Mihai, în țară după 1948, anul în care a fost forțat să plece în exil. În 2011, pe când avea 16 ani, Nicolae al României s-a întâlnit la Castelul Windsor cu regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, cu ocazia aniversării vârstei de 80 de ani a regelui Mihai.

Nicolae al României este căsătorit cu Alina Maria Binder, specialist în PR și comunicare. Cei doi s-au cununat religios în 2018, la Biserica Sfântul Ilie din Sinaia, într-un eveniment care a atras o atenție mediatică imensă și a fost considerat de mulți prima nuntă „regală” în România după mulți ani, deși restul familiei regale nu a participat oficial.În august 2015, regele Mihai i-a retras titlul de „principe” și l-a exclus din linia de succesiune la tron. Motivele oficiale au fost vagi, menționând că poziția cere un set de valori pe care Nicolae părea să nu le mai urmeze la acel moment. Relația cu mătuşa sa, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, a rămas distantă și formală, Nicolae nefiind reinclus în activitățile oficiale ale Casei Regale după moartea bunicului său.Nicolae a moștenit de la bunicul său pasiunea pentru mașini. În vacanțele petrecute la Versoix, Nicolae obișnuia să petreacă multe ore în garajul bunicului, urmărindu-l cum meșterește la mașinile speciale din colecție.

Potrivit lui Nicolae, România are nevoie de stabilitate și continuitate, valori pe care monarhia constituțională le-ar putea oferi. El consideră că dacă se va ajunge să alegem o formă de guvernare, trebuie să luăm în calcul ce s-a întâmplat în alte țări cu familii regale, unde sunt monarhii constituționale. În aceste țări există stabilitate și continuitate, iar România are nevoie de o astfel de stabilitate.Nicolae susține că valorile monarhiei nu sunt neapărat legate doar de instituția monarhiei în sine. Ceea ce dorește este ca oamenii să se respecte reciproc, să aibă o bază în cadrul căreia să ia decizii fără să certe, fără să existe probleme. Și asta, de fapt, începe cu noi înșine, începe cu educația. Conducătorul țării trebuie să fie cel care ridică șacheta la nivelul la care ar trebui să fie. Noi ca și cetățeni trebuie să avem un reper. Dacă vrem o schimbare, aceasta începe cu noi.

Monarhia întotdeauna începe cu conducătorul. Vorbim de valori, dar ce facem fiecare dintre noi? Vorbim poate despre cultură. Și vrem o cultură mai dezvoltată, mai bună, mai frumoasă, mai elegantă. Din nou, depinde de noi. Oamenii de rând trebuie să ceară oameni de calitate, și asta trebuie să înceapă cu noi.Un monarh și o casă regală pot încuraja și ridica standardul, bineînțeles. Dar până la urmă este cetățeanul cel care face totul, cu acest ajutor din partea Casei Regale. Pentru această schimbare și pentru a regăsi aceste valori, trebuie să punem la punct tot ceea ce înseamnă educație. De la educație pornește tot. Educație nu este doar ceea ce se face la școală. Vorbim și de educația de acasă, din familie. Cum ne comportăm în familie? La ce evenimente mergem? Facem sport? Dedicăm timp unul pentru celălalt?

Totul poate să plece de la o instituție, de la o familie regală, care să dea tonul. Și așa trebuie, mai ales în perioada actuală, în care, indiferent de țară, suntem într-o criză de valori și de educație.Cea mai puternică amintire pe care o are Nicolae legat de bunicul său, regele Mihai, este din 1992, când regele Mihai a venit în România. Nicolae a trăit 72 de ore într-o monarhie. A fost un moment absolut extraordinar. El l-a văzut pe regele Mihai ca rege când a fost în balcon la București, în fața unei mulțimi uriașe. Atunci a văzut iubirea reciprocă între neam și un conducător care ținea la țară, care lupta pentru țară, care, indiferent în ce situație a fost, a ținut cu România mereu, indiferent unde se afla.

Al doilea eveniment foarte relevant și emoționant a fost reprezentat pentru Nicolae de funeraliile regelui Mihai din decembrie 2017. Au fost momente extraordinare, a fost acolo, a simțit emoția. Din nou, două evenimente la care nimeni nu i-a chemat pe acești oameni să iasă în toată țara. Să vină în întâmpinarea regelui, indiferent dacă vorbim despre funeraliile lui sau nu. Asta înseamnă să ai o Casa Regală, asta înseamnă să ai un rege, asta înseamnă să ai un conducător care iși iubește țara, care luptă pentru neamul lui, pentru demnitatea țării.Nicolae spune că părinții săi erau divorțați. Și singurul bărbat în viața sa care a rămas în viața sa, din prima zi, a fost bunicul său, regele Mihai. Nu mai are acest bărbat în viața sa la care poate merge să ceară un sfat, să stea la un ceai, să povestească una-alta, să învețe. Din păcate, nu are această legătură de sânge cu un bărbat. Toți bărbații au nevoie de acest simbol, de acest om în viața lor. Bunicul i-a dat stabilitate, i-a dat această iubire, această senzație că dacă trece prin provocări, măcar e un om acolo care a trăit viața cu adevărat, a trecut printr-un război, a schimbat cursul istoriei, dar, în același timp, a fost un om obișnuit, modest, care a trăit ca un om normal. Acest om nu mai este, din păcate, în viața sa. Dar sunt foarte multe lucruri pe care le găsește în jurul lui, care îi aduc aminte de bunicul său, regele Mihai, și îl fac să se gândească cum ar fi procedat el într-o anume situație sau ce ar fi zis.

Nicolae a avut mai multe joburi pentru a-și câștiga existența. Fiecare job pe care l-a avut l-a dezvoltat cumva. L-a ajutat să înțeleagă viața. Indiferent dacă lucra la un supermarket sau instala tot ceea ce înseamnă mochete prin casele oamenilor. Și faptul că a lucrat în mai multe țări l-a ajutat, a avut responsabilități la anumite joburi și l-au ajutat pentru altceva.Dar tot ceea ce a făcut în România a fost cel mai interesant. A făcut multe lucruri diferite și a fost interesantă fiecare etapă a parcursului. Dar n-ar fi putut să facă tot ceea ce a realizat în România fără experiența acumulată anterior. A fost instructor de sporturi extreme, în acea perioadă a lucrat cu trupe britanice, în Marina din Kenya, au fost cei doi ani care l-au format, l-au maturizat și l-au ajutat extrem de mult să ia decizia să se mute în România și să accepte această responsabilitate și acest rol pe care îl are.

Legat de ce îl bucură și ce îl doare cel mai mult legat de România, Nicolae spune că este cea mai grea întrebare. În primul rând, dacă ne uităm în jurul nostru, putem vedea că avem o țară absolut extraordinară, de la peisaje, arhitectură și gastronomie până la cultură, tradiții și istorie. Avem o țară superbă, dar nu întotdeauna avem cel mai bun administrator de țară.Suntem și o țară religioasă, ceea ce este un mare lucru pentru noi. Țara a trecut prin multe provocări în ultimii ani. Și nu am fi trecut prin aceste provocări în modul în care am trecut dacă nu am fi fost o țară religioasă.Îi place și că românii sunt atașați de ideea de familie. Crede că este foarte importantă această unitate de familie. Încă avem această valoare, față de alte țări europene.

Legat de ceea ce îl doare privind România, s-a gândit foarte mult la acest lucru când a venit acum în februarie ultima ninsoare mare. Ceea ce îl doare cel mai mult este cum e tratat cetățeanul. Crede că poți judeca o țară după felul în care e tratat cetățeanul. Este o stradă curățată? Trotuarul este amenajat? Sunt gropi pe stradă? Dacă vine o mamă cu un cărucior, poate merge pe trotuar sau trebuie să meargă pe stradă pentru că trotuarul e ocupat de mașini.Este inadmisibilă această lipsă de respect din ziua de azi, din 2026, pentru cetățeanul român, să nu avem o infrastructură de bază pusă la punct. Și este doar vârful aisbergului. Românii nu merită această lipsă de respect.

Locurile din România care îi plac cel mai mult sunt Maramureș și Bucovina. A văzut locuri deosebite și în Mehedinți, și în Caraș-Severin, și în alte zone. Sunt și locuri unde nu poți ajunge cu mașina, sunt locuri izolate, dar atât de frumoase, locuri în care oamenii sunt atașați de tradiții. România e plină de locuri deosebite.Nicolae a primit propuneri de a intra în politică în ultimii 10 ani. De fiecare dată când sunt alegeri, este abordat. A stat de vorbă cu mai multe partide, le-a ascultat, le-a mulțumit, dar le-a spus că încă nu este momentul lui, mai are lucruri de făcut. Reprezentanții partidelor nu i-au promis anumite lucruri concrete, însă îi dădeau de înțeles că vor fi anumite beneficii dacă acceptă să candideze pentru o anumită funcție din partea partidului X sau Y. Însă nu asta este important. Monarhia a fost mereu deasupra politicii. Iar clasa politică românească este acum într-o criză și nu vrea să se amestece în această criză. Însă nu exclude ideea de a intra în politică la un moment dat. Acum însă nu este momentul să intre în politică, nici pentru el, nici pentru familia sa. Însă nu exclude o colaborare. De exemplu, dacă ar fi numit ambasador onorific pentru turism, să reprezinte România în toată lumea. Ar accepta cu drag o asemenea propunere, în anumite circumstanțe.

Privind viitorul României, Nicolae spune că trebuie să vedem ce se va întâmpla în acest an. Lucrurile se mișcă extrem de repede pe plan politic, pe plan diplomatic, inclusiv cu tot ceea ce se întâmplă la vecinii noștri. Dar, sigur, avem un rol extrem de important. Acest rol trebuie să fie gestionat corect, trebuie să avem o coloană vertebrală, să ne punem într-o poziție prin care să fim luați în serios. Și încet-încet ne îndreptăm în această direcție. Vor fi oricum un jucător foarte important în România.