Soluție „de avarie” pentru descărcarea traficului greu de pe DN1, în așteptarea unei autostrăzi pe Valea Prahovei
În aşteptarea unei autostrăzi care să lege localitatea Comarnic de Predeal, traficul pe Valea Prahovei a devenit infernal. Pe DN1 aglomeraţia a ajuns la noi cote, după ce în această vară a fost închisă circulaţia maşinilor pe Valea Oltului. Între Predeal şi Buşteni maşinile au ajuns să facă şi două ore în cele mai aglomerate zile, întinzând la maximum răbdarea şoferilor. Reprezentanţii Grupului Grampet, condus de Gruia Stoica, au spus pentru Jurnalul că au găsit o soluţie la această problemă, dar şoferii trebuie să mai aibă răbdare cel puţin doi ani.
Grupul Grampet a pus la punct un proiect care prevede apelarea la transportul feroviar pentru a ajuta maşinile de mare tonaj să traverseze Valea Prahovei, fiind vorba despre celebrul sistem RO-LA, folosit pe scară largă în vestul Europei. Practic ele vor fi încărcate pe platforme speciale de tren în zona localităţii Floreşti şi descărcate la Predeal. Potrivit lui Sorin Chinde, vicepreşedintele Grampet Group, din componenţa căreia face parte Grup Feroviar Român, liderul pieţei de transport marfă pe calea ferată, proiectul este în faza discuţiilor cu autorităţile locale din zonă, pentru că ele emit autorizaţiile necesare realizării lui. „Intenţia este să încărcăm maşinile în zona Floreşti (jud. Prahova – n.r.) şi să le descărcăm în zona Predeal. Realizarea proiectului ar dura doi ani din momentul în care el va avea toate aprobările”.
Transportul de tip RO-LA (Rollenden Landstrassen – „şosea rulantă” – n.r.) reprezintă o formă de transport combinat în care vehicule rutiere sunt transportate pe calea ferată, în trenuri compuse din vagoane specializate. Sistemul este utilizat deja în ţări precum Austria, Italia, Elveţia, Franţa, Slovenia, Germania şi Ungaria.
Construcţia secţiunii Comarnic – Predeal, de pe Autostrada Bucureşti – Braşov (A3) are o istorie îndelungată. Epopeea ei începe pe vremea premierului Adrian Năstase. În 2003-2004 au fost atraşi în joc francezii de la Vinci, cu care s-a semnat contractul de construire a 36 de kilometri dintre Comarnic şi Predeal. Construcţia trebuia realizată în parteneriat public – privat, dar francezii nu au reuşit să atragă fondurile necesare construirii. În 2010 se mai face o încercare, de data asta pentru întreg tronsonul Comarnic – Braşov. De această dată sunt interesaţi de realizarea proiectului francezii de la Vinci împreună cu grecii de la Aktor. După numai câteva luni, consorţiul denunţă unilateral contractul. În 2015 a fost reluat subiectul şi a fost organizată o licitaţie pentru atribuirea contractului, dar la începutul lui 2016 licitaţia pentru construcţia lotului Comarnic – Predeal al autostrăzii Comarnic – Braşov este anulată pentru că s-au primit doar oferte inacceptabile. Ulterior, în perioada 2018 proiectul autostrăzii era mutat la Comisia Naţională de Prognoză, care selecta în 2019 drept câştigătoare asocierea chinezo-turcă CCCC – Makyol.
În 2020, Guvernul Ludovic Orban a renunţat la acest contract. Dacă Lotul 1 Comarnic – Predeal nu a fost cu noroc, în schimb, pentru Lotul 2 Predeal – Cristian (6,3 kilometri profil de autostradă şi 3,7 kilometri profil de drum naţional cu patru benzi) a fost semnat în mai 2019 contractul cu Asocierea SC Alpenside SRL – SC Specialist Consulting SRL, iar drumul era deschis circulaţiei rutiere la sfârşitul anului 2020.
