Tarife mici pe hârtie, realitatea e alta: Prețurile la gaze, raportate la salariile românilor, sunt printre cele mai mari din Europa – EUROSTAT

Deși la nivel nominal România figurează printre țările cu cele mai mici prețuri la gazele naturale din Uniunea Europeană, realitatea economică a gospodăriilor este cu totul alta. Potrivit datelor Eurostat pentru a doua jumătate a anului 2025, prețul gazului raportat la puterea de cumpărare (PPS) în România este dublu față de cel din Ungaria. O statistică care dezvăluie o realitate dureroasă: românii nu sunt mai norocoși cu gazul — sunt mai săraci.

Prețul brut în România este de aproximativ 5,66 €/100 kWh, printre cele mai scăzute din UE alături de Ungaria și Croația. Cifrele sunt corecte. Dar cifrele nu spun toată povestea. Indicatorul PPS — Purchasing Power Standard, adică puterea de cumpărare — măsoară cât de mult cântărește acest preț în buzunarul fiecăruia în funcție de venituri. Și aici, România nu mai arată deloc roz. Gazele naturale sunt mai scumpe pentru buzunarul românului nu doar față de vecinii maghiari, ci și în comparație cu cetățenii din Polonia, Belgia sau Luxemburg. Înseamnă că un ungur cu un venit mediu poate plăti mai puțin pentru gaz decât un român cu același consum. Ungaria are salarii mai mari, iar prețurile gazului sunt mai mari nominal — dar raportul dintre preț și venit e mai favorabil. România e opusul: prețuri nominale mici, dar venituri și mai mici.

După turbulențele majore din 2022 și 2023, piața gazelor naturale a revenit la un model de fluctuație sezonieră normal. Prețurile medii în UE, incluzând taxele, au crescut ușor la 12,28 €/100 kWh, față de 11,43 € în prima jumătate a anului trecut. Cele mai mari prețuri nominale la nivel european au fost raportate în Suedia (20,92 €/100 kWh), Olanda (17,19 €/100 kWh) și Italia (14,81 €/100 kWh). Dar nici acești oameni nu plătesc dublu pentru gaz comparativ cu vecinii lor — pentru că veniturile lor sunt proporțional mai mari. Interesant e și aspectul taxelor. În Olanda, taxele reprezintă peste jumătate din prețul final al gazului (51,8%). România se menține în grupul statelor cu o presiune fiscală redusă asupra consumului de energie. La polul opus, cele mai mici ponderi ale taxelor au fost înregistrate în Croația (4,8%) și Grecia (8,1%). Deci Olanda plătește mai mult pentru gaz, dar o parte semnificativă e taxă — o investiție în infrastructură și tranziție energetică. România plătește mai puțin nominal, dar din venituri mult mai mici. Și taxele sunt reduse — ceea ce sugerează că statul nu investește suficient nici în infrastructură, nici în susținerea consumatorilor vulnerabili.

Aceasta e povestea din spatele datelor Eurostat. România nu e o țară norocoasă cu prețuri mici la gaz. E o țară săracă cu venituri mici și prețuri care, deși nominale reduse, sunt imposibil de suportat pentru o mare parte din populație. Și asta e problema fundamentală: prețurile mici nu sunt o veste bună dacă veniturile sunt și mai mici. Pentru un român care câștigă 1.500 de lei pe lună, o factură de gaz de 200 de lei e mult mai grea decât o factură de 400 de lei pentru un ungur care câștigă 3.000 de lei pe lună.