BNR și INS încep un studiu statistic: Merg din ușă în ușă, ca să afle câți bani avem în casă

BNR intră, în sfârșit, pe un teren pe care până acum l-a ocolit: viața financiară concretă a românilor, la nivel de gospodărie. Sub pretextul unui studiu statistic „în premieră”, banca centrală anunță că, începând din această lună, operatori de teren vor merge direct la locuințele selectate pentru a completa chestionare ample despre venituri, consum, economii, datorii și bunuri deținute. Oficial, scopul este „înțelegerea cât mai bună” a comportamentului financiar al populației, pentru decizii mai bine fundamentate de politică monetară și pentru identificarea riscurilor la adresa stabilității financiare. Neoficial, mesajul care ajunge inevitabil la public este altul: instituțiile statului nu mai au încredere nici în propriile statistici, nici în mecanismele clasice de colectare a datelor și simt nevoia să „bată la ușă” ca să afle ce se întâmplă în realitate.

Proiectul este realizat împreună cu Institutul Național de Statistică și se înscrie într-un program european coordonat de Banca Centrală Europeană, derulat o dată la trei ani încă din 2010. România participă acum pentru prima dată. Asta ridică o întrebare incomodă: de ce tocmai acum? Într-o perioadă în care costul vieții, dobânzile și presiunea pe bugetele familiale sunt subiecte explozive, BNR își asumă un demers care, chiar dacă e prezentat ca tehnic și neutru, are toate șansele să fie perceput ca o intruziune. Mai ales într-o țară în care relația dintre cetățean și instituții este deja marcată de suspiciune, iar orice „chestionar complex” sună, pentru mulți, ca o prefață la control, sancțiune sau etichetare. Studiul se va desfășura pe un eșantion de 12.296 de gospodării din 1.309 localități, selectate prin metode statistice, astfel încât să reflecte populația României. Colectarea datelor este programată între aprilie și noiembrie 2026. BNR insistă că informațiile vor fi folosite exclusiv în scop statistic și tratate confidențial, conform legislației în vigoare. În plus, banca centrală ține să precizeze că nu este vorba despre un control fiscal și că demersul nu influențează taxele sau beneficiile sociale. Participanții nu trebuie să ofere date sensibile precum CNP-ul sau numele complet, iar documentele justificative nu sunt obligatorii, deși pot ajuta la completarea corectă a răspunsurilor.

Chestionarul, însă, nu e deloc „ușor”: durează între 45 și 90 de minute și acoperă nouă domenii majore, de la componența gospodăriei la proprietăți și bunuri deținute, credite și datorii, activități economice și investiții, locuri de muncă, pensii și asigurări, venituri, moșteniri și donații, cheltuieli și economii. Cu alte cuvinte, o radiografie completă a vieții materiale, în care statul (prin instituțiile sale) cere să știe nu doar cât câștigi, ci și ce ai, ce datorezi, ce ai primit, ce cheltuiești și ce reușești să pui deoparte. Într-o societate în care oamenii sunt deja sufocați de birocrație, iar instituțiile rareori explică limpede de ce au nevoie de date și ce fac concret cu ele, această listă nu poate să nu aprindă semne de întrebare. Interviurile vor fi realizate cu sprijinul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie, iar programarea se face împreună cu gospodăria, inclusiv seara sau în weekend. Interviul poate fi împărțit în mai multe sesiuni și poate fi realizat și telefonic ori online. BNR recomandă ca discuția să aibă loc cu persoana care cunoaște cel mai bine situația financiară și obiceiurile de consum ale gospodăriei; în unele cazuri, interviul poate fi susținut chiar de o persoană din afara gospodăriei, desemnată de familie, dacă aceasta poate răspunde mai bine.

Primele rezultate nu vor apărea curând. Președintele INS, Tudorel Andrei, spune că analiza va contribui inclusiv la calcularea „avuției românilor”, un indicator folosit la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. România, aflată în grupurile de lucru de statistică și guvernanță statistică ale OECD, trebuie să calculeze aceiași indicatori ca statele membre. Estimarea este că primele rezultate ar putea apărea „într-un an, doi”, pentru că procesul este complex și presupune mai multe elemente care definesc avuția. Autoritățile mai spun că participarea este importantă deoarece fiecare gospodărie inclusă în eșantion reprezintă alte sute de familii, iar răspunsurile sunt esențiale pentru acuratețea rezultatelor. Datele finale vor fi publicate agregat de BNR, iar informațiile anonimizate ar putea fi utilizate ulterior de cercetători prin intermediul Băncii Centrale Europene. Totuși, rămâne problema de fond: într-un stat care cere constant „încredere” de la cetățeni, dar oferă rar transparență reală, un astfel de demers riscă să fie interpretat ca încă o încercare de a pune populația sub lupă, fără garanții palpabile că rezultatele vor produce politici mai bune, nu doar rapoarte mai groase. România intră în acest program european abia acum, iar momentul ales — într-o perioadă de tensiuni economice și sociale — poate transforma o cercetare statistică într-un test de credibilitate pentru instituțiile care o conduc.