Bolojan, la summitul „O viziune pentru România” de la Sinaia: „În toate partidele sunt oameni raționali cu care se poate lucra, cu golanii e greu să faci treabă”

Scenariul politic și economic al României traversează momente de răscruce, impunând o reevaluare radicală a modului în care este administrată puterea și fondurile publice. Prezent astăzi la Sinaia, în cadrul summitului „O viziune pentru România”, fostul premier Ilie Bolojan a tras un semnal de alarmă sever cu privire la direcția pe care noul Guvern trebuie să o urmeze în mod obligatoriu pentru a evita un colaps bugetar și ratarea obiectivelor fundamentale stabilite pentru orizontul anului 2027.

În centrul acestei strategii de supraviețuire economică se află imperativul ca noul Executiv să treacă de la simple declarații retorice la o acțiune guvernamentală profund pragmatică și riguroasă. „E important ca acest guvern să treacă de evaluările agențiilor de rating care vin la început de an și să dea o senzație că, în afară de retorica politică, totuși, acțiunea este serioasă”, a punctat Ilie Bolojan, subliniind că miza anului 2027 depinde în mod direct de deciziile luate în aceste luni. Orice ezitare sau menținere a unor practici superficiale va compromite iremediabil ecuația financiară a statului, în condițiile în care anii următori aduc presiuni electorale majore care exclud reformele structurale profunde.

Fostul prim-ministru a detaliat și pașii concreți pe care miniștrii Cabinetului trebuie să îi parcurgă urgent, începând cu finalizarea fluxului birocratic și a clarificărilor pe marginea cererilor de plată aferente fondurilor europene. Atragerea miliardelor de euro din tranșele restante reprezintă colacul de salvare care menține România în limitele sustenabile ale țintei de deficit. „E foarte important, de exemplu, să închidă analiza cererilor de plată. Noi trebuie să încasăm câteva miliarde de euro pentru ultimele două cereri de plată din Fondul European. (…) E un schimb de adrese, de clarificări și așa mai departe, pentru că e vorba de miliarde de euro care ne țin în ținta de deficit. E foarte important să controleze cheltuielile până la final de an și să pregătească bugetul pe anul viitor”, a explicat Bolojan.

Abordând spectrul politic și disponibilitatea clasei politice pentru reformă, liderul liberal a ținut să sublinieze că eficiența administrativă depinde în mod covârșitor de calitatea umană a celor implicați în actul de guvernare. În viziunea sa, stabilitatea țării și realizarea unor proiecte de anvergură presupun colaborarea cu oameni raționali, indiferent de formațiunea din care fac parte, în timp ce prezența unor personaje nepotrivite constituie un sabotaj permanent la adresa interesului public: „În toate partidele sunt oameni raționali cu care se poate lucra, cu golanii e greu să faci treabă”. Mesajul transmis la Sinaia fixează astfel coordonatele stricte ale supraviețuirii economice și instituționale a României într-o perioadă marcată de multiple crize regionale și constrângeri bugetare drastice.

De asemenea, fostul premier spune că încrederea cetăţenilor în instituţii a scăzut din cauza aşteptărilor care au fost create fără a fi onorate: „Încrederea în instituţii a scăzut peste tot, pentru că astăzi reţelele online au democratizat criticile, atacurile, poziţionările, de foarte multe ori lipsa de responsabilitate. (…) Şi atunci gândiţi-vă, pe un fond de neîncredere totală în lumea politică, care este propagat prin nişte vehicule media, organizat sau dezorganizat, oamenii cred toate lucrurile rele despre cei din politică. E natural să se întâmple asta. Dar cred că cel mai mare rău pe care l-am făcut noi vizavi de scăderea încrederii în instituţii este crearea de aşteptări care nu pot fi onorate. Este cel mai periculos lucru. De foarte mulţi ani am creat, nu eu, dar lumea politică în general, aşteptări care nu pot fi onorate. Şi în condiţiile astea s-a generat nemulţumirea în cascadă. (…) Deci, o cauză importantă ţine de comunicarea noastră şi eu am încercat, inclusiv în acest scurt mandat pe care l-am avut, dar şi înainte, să le spun oamenilor adevărul, chiar dacă sună prost. Să intre uneori pe contrasens. (…) Dacă nu vom încerca să comunicăm corect cu oamenii, ca să schimbăm mentalităţi, realitatea vine peste noi”, a adăugat fostul premier.