Buzoianu (Mediu) a lăsat două județe fără apă. Ca represalii, a trimis corpul de control la ESZ Prahova după ce i-a fost respins ordinul de distribuire în conducte a apei menajere cu risc biologic

Criza apei din Prahova și Dâmbovița, care a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă, escaladează rapid, iar în centrul scandalului se află chiar ministra Mediului, Diana Buzoianu.Deși doar în urmă cu câteva zile, într-o intervenție la Digi24, aceasta dădea asigurări ferme că „nu există niciun fel de pericol” pentru comunități și că accesul la apă potabilă este „asigurat”, situația din teren a contrazis categoric afirmațiile. Începând de vineri, 28 noiembrie, 12 localități din Prahova – printre care Câmpina, Breaza și Cornu – au rămas brusc fără apă, iar efectele s-au extins rapid în Dâmbovița, inclusiv la Moreni, unde oamenii nu mai pot folosi nici toaletele. Cauza, potrivit autorităților locale și operatorilor, a fost turbiditatea extremă a apei din acumularea Paltinu, o consecință directă a lucrărilor operate de Apele Române și aprobate de Ministerul Mediului.

În ședințele de urgență convocate în weekend, ministra Mediului a încercat să pună responsabilitatea pe lipsa de coordonare a instituțiilor din teritoriu. Totuși, chiar reprezentanții acestor instituții au descris un tablou diferit, în care erorile de planificare ale Apele Române – semnalate încă din vară – au fost ignorate, iar avertismentele tehnice au fost tratate cu superficialitate. Directorul general al Exploatare Sistem Zonal Prahova (ESZ Prahova), Bogdan Chițescu, a declarat pentru Libertatea că atât el, cât și DSP Prahova au avertizat instituțiile centrale că lucrările la Paltinu afectează rezervele de apă și creează riscul unei opriri masive. „Apele Române ne-au spus doar că va fi apa mai murdară, dar că vor lăsa rezerve suficiente. În realitate, au lăsat prea puțină apă și plină de nămol”, a explicat Chițescu, precizând că operatorul a constatat încă de săptămâna trecută că nu există debite suficiente pentru distribuție.

Deși contextul era cunoscut la nivel central încă din iunie, când Apele Române au început lucrările fără a anunța operatorul, ministra Diana Buzoianu a susținut public, pe 26 noiembrie, că lucrările „sunt controlate”, „nu reprezintă niciun pericol pentru oamenii din aval” și că alimentarea cu apă este „în continuare accesibilă pentru toată lumea”. La doar câteva zile distanță, două județe au rămas fără apă, iar propria instituție – prin Apele Române – a recunoscut în ședință că „a greșit estimarea” și a anunțat amânarea lucrărilor cu 150 de zile. Realitatea din teren a demontat complet garanțiile oferite de ministresă.

Cel mai tensionat moment al ședințelor convocate la nivel județean a fost dezvăluit chiar de șeful ESZ Prahova. Bogdan Chițescu susține că ministra Mediului a exercitat presiuni pentru ca apa menajeră – netratată corespunzător și cu risc biologic – să fie introdusă pe conducte, doar pentru ca oamenii „să poată trage apa la WC”. „Astăzi, în ședință, dânsa a spus că a auzit că în alte județe se poate da apă menajeră care să poată fi folosită la toaletă. Noi i-am replicat că nu putem. Ne-a spus să anunțăm pe Facebook că nu e pentru băut, doar pentru menaj”. Dar DSP a intervenit: «Atâta timp cât suntem aici, nu vom da apă în acest fel»”, a precizat Chițescu. Directorul DSP Prahova a avertizat că o astfel de apă poate conține „sedimente, metale, exces de aluminiu, bacterii precum Clostridium”, ceea ce ar transforma o criză de infrastructură într-o criză sanitară.

În ciuda opoziției specialiștilor, Chițescu susține că presiunea ministrei a continuat, invocându-se faptul că în alte județe ar fi fost aplicată o astfel de soluție. Operatorul și DSP au refuzat categoric, argumentând că nu își pot asuma riscuri asupra sănătății populației. La scurt timp după încheierea ședinței în contradictoriu, șeful ESZ Prahova a fost sunat de șeful Corpului de Control al ministrului, care l-a informat că luni, 1 decembrie, vor începe verificările, ceea ce a fost interpretat de surse din interior ca o reacție la opoziția manifestată de operator în fața deciziei impuse.

În județele afectate, efectele sunt dramatice: peste 100.000 de oameni, inclusiv școli, spitale, grădinițe și instituții publice, sunt dependenți de apa distribuită în regim de urgență, iar în multe zone presiunea este atât de scăzută încât nu se poate folosi nici toaleta. Lanțul de erori a început încă din vară. În iunie, Apele Române au decis să curețe barajul Paltinu fără a notifica operatorul ESZ, deși acesta depinde de acumulare pentru alimentarea a zeci de localități. În octombrie, nivelul apei a fost scăzut, tot fără informarea operatorului, iar ESZ a semnalat imediat că nu există rezerve pentru a menține continuitatea distribuției. Abia pe 22 octombrie a venit notificarea oficială despre lucrări care ar urma să dureze 24 de luni. În tot acest timp, ESZ a avertizat că nu sunt asigurate rezerve, iar Apele Române au răspuns doar că apa va fi „mai murdară”, fără a corecta sau compensa volumul insuficient din lac.

Când viitura de săptămâna trecută a adus sedimente și aluviuni masive în lac, sistemul – deja fragilizat de nivelul scăzut al apei – a cedat instantaneu. Turbiditatea a atins valori care fac imposibilă tratarea apei potabile, iar operatorii nu au putut face nimic pentru a preveni întreruperea totală. Este exact scenariul pe care ministra îl excludea categoric în declarația de miercuri: „Nu există niciun fel de pericol pentru comunități, iar accesul la apă este asigurat.” Astăzi, sute de mii de oameni trăiesc tocmai ceea ce Ministerul Mediului a negat că s-ar putea întâmpla. Iar în locul asumării, guvernarea trimite Corpul de Control peste cei care au avertizat încă din vară că situația este periculoasă.

„Manipulări pentru salvat funcțiile unor oameni plasați politic pe la Apele Române”

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a transmis un mesaj amplu pe Facebook, în contextul scandalului declanșat de criza apei din Prahova și Dâmbovița, care a lăsat peste 100.000 de oameni fără acces la apă potabilă. În timp ce acuzațiile instituțiilor locale și ale liderilor politici s-au intensificat în ultimele ore, ministra susține că adevărata problemă ar fi lipsa de comunicare internă a unor structuri aflate în subordinea Ministerului Mediului. Potrivit acesteia, autoritățile locale nu ar fi raportat la timp riscurile majore privind sistarea apei, deși operatorii și Apele Române recunoscuseră deja erori de estimare într-o ședință convocată duminică. „A reieșit foarte clar că nu a existat o comunicare clară a autorităților responsabile din local din subordinea Ministerului Mediului cu privire la riscul de a rămâne peste 100.000 de oameni fără apă potabilă”, a scris Buzoianu.

Ministra a precizat că, în urma discuțiilor purtate cu prefecți, primari și instituții tehnice, a fost centralizat rapid necesarul de apă potabilă, iar Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat livrarea de apă îmbuteliată în localitățile afectate. Buzoianu afirmă că specialiștii au stabilit un interval estimativ de 72 de ore după reducerea turbidității pentru reluarea tratării apei, însă operatorii din teritoriu susțin că situația din acumularea Paltinu rămâne instabilă, din cauza nivelului scăzut și a sedimentelor aduse de viitura din ultimele zile. „Pentru următoarele luni, ca să fie evitat un episod similar, autoritățile de la nivel local și de la nivel central trebuie să identifice împreună alternative de surse de apă”, a adăugat Buzoianu, în timp ce operatorii au explicat în ultimele zile că nu au fost informați nici în vară și nici în toamnă despre lucrările care ar fi redus semnificativ rezervele existente în lac.

Mesajul ministrei vine într-un moment în care presiunea publică este tot mai mare, pe fondul declarațiilor contradictorii apărute în ultimele zile. Miercurea trecută, Buzoianu afirma la Digi24 că lucrările de la Paltinu sunt „controlate” și „nu reprezintă niciun fel de pericol pentru comunități”, iar accesul la apă potabilă este „asigurat”. La doar patru zile distanță, 100.000 de oameni rămâneau fără apă, iar instituțiile din subordine recunoșteau că au „greșit estimarea”, amânând lucrările cu 150 de zile. Ministra a încercat acum să mute responsabilitatea spre structurile locale ale Apele Române, acuzând disfuncții administrative vechi, deși conducerea ESZ Prahova a arătat public că a transmis încă din octombrie că nu există rezerve suficiente și a contestat presiunile ministerului pentru furnizarea apei menajere către populație.

În postare, Diana Buzoianu răspunde acuzației vehiculate de directorul general al ESZ Prahova, potrivit căruia ministra ar fi cerut insistent introducerea apei menajere în conducte pentru utilizare la toalete. Aceasta afirmă că totul ar fi fost o simplă discuție comparativă: „Marea presiune care a fost pusă au fost 3 întrebări, de față cu 20 de persoane, de ce în alte zone din țară se poate da apă menajeră și aici nu.” Buzoianu afirmă că a acceptat explicațiile DSP Prahova, care a respins categoric utilizarea acestei soluții, însă operatorii susțin că presiunile au fost considerabile, iar discuția a culminat cu introducerea unui control urgent al ministerului la ESZ la doar 30 de minute după ședință.

Tot în aceeași postare, ministra acuză diverse structuri locale, în special ESZ Prahova, de „pile politice” și investiții insuficiente în infrastructura critică. „Este aproape înduioșător să vezi oameni numiți politic de ani de zile în companiile din subordinea Apele Române, care nu au făcut investițiile necesare și nu au comunicat niciun risc”, scrie Buzoianu, repetând mesajul că problema reală ar fi nivelul local, nu cel ministerial. Declarațiile vin în contradicție cu multiple rapoarte și mărturii din ultimele zile, potrivit cărora Apele Române au început lucrările la Paltinu încă din iunie fără să notifice operatorul, iar scăderea nivelului lacului din octombrie ar fi fost luată tot în lipsa unei informări oficiale.

De asemenea, ministra reacționează și la acuzațiile președintelui CJ Dâmbovița, Corneliu Ștefan, care a susținut că ministerul ar fi ignorat luni la rând riscurile legate de o conductă defectă. „Conducta la care se face referire este cu probleme de ani de zile. ESZ au încercat reparații, ba chiar ar fi primit bani”, afirmă Buzoianu, susținând că atacurile sunt motivate politic. Mesajul vine însă în contextul în care același președinte de CJ a afirmat că autoritățile centrale au fost avertizate timp de șase luni asupra riscului de sistare a alimentării cu apă, dar nu au reacționat.

În finalul postării, ministra Mediului se declară determinată să continue căutarea soluțiilor și transmite că nu va „ascunde gunoiul sub preș”, promițând consecințe pentru cei responsabili. „A lăsa fără apă potabilă 100.000 de oameni e complet iresponsabil și, da, trebuie să existe consecințe ferme”, spune Buzoianu.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat duminică seară că după restabilirea alimentării cu apă „cei care au generat această criză trebuie să răspundă”, indicând că urmează o analiză administrativă a deciziilor care au dus la rămânerea fără apă a două județe. În același timp, lideri PSD, inclusiv senatorul Daniel Zamfir, au lansat acuzații directe la adresa ministrei, susținând că deciziile sale au contribuit la golirea intempestivă a barajului și la prăbușirea sistemului de alimentare. Pe teren, situația rămâne critică. Nivelul apei din lac este încă scăzut, iar turbiditatea ridicată face imposibilă reluarea tratării. ISU distribuie apă îmbuteliată, iar mii de locuitori nu pot folosi nici toaletele. În timp ce Buzoianu denunță „ipocrizia politică”, criticii săi arată că declarațiile sale de săptămâna trecută — când asigura că nu există niciun pericol pentru comunități — au fost contrazise literalmente de realitate în doar câteva zile.

Se anunță „decapitări” după criza apei din Prahova și Dâmbovița

Premierul Ilie Bolojan a transmis duminică seară un mesaj după agravarea crizei apei din județele Prahova și Dâmbovița, anunțând distribuirea de apă îmbuteliată din rezerva de stat și lăsând clar să se înțeleagă că vor urma demiteri.

Șeful Guvernului a precizat că primele transporturi au fost deja aprobate și trimise spre zonele afectate. „În această seară, peste 50.000 de litri de apă potabilă îmbuteliată, în flacoane de 2 litri, din rezerva de stat, vor ajunge în zonele afectate de întreruperea alimentării cu apă potabilă”, a precizat acesta, adăugând că a semnat hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență pentru operaționalizarea intervenției. Tot el a anunțat că „mâine, în prima parte a zilei, vor ajunge încă 150.000 de litri”. Premierul a explicat că distribuirea apei se va face „sub coordonarea prefecților județelor, în colaborare cu autoritățile locale și inspectoratele pentru situații de urgență”, subliniind că Guvernul este pregătit să suplimenteze constant cantitățile. Bolojan a transmis mulțumiri celor implicați în intervenție, dar a insistat că sprijinul oferit este doar o măsură de urgență până la reinstalarea alimentării cu apă în rețeaua publică. „Vom suplimenta cantitățile în zilele următoare, până la restabilirea alimentării cu apă”, a spus premierul, apreciind eforturile instituțiilor locale și ale voluntarilor.

Șeful Executivului a punctat însă că situația actuală necesită nu doar măsuri imediate, ci și o analiză profundă a modului în care s-a ajuns la această criză. „Este nevoie să tragem învățămintele necesare, pentru ca astfel de situații să nu se mai repete”, a transmis Bolojan, explicând că statul trebuie să se asigure că sistemele de alimentare cu apă nu mai sunt vulnerabile în fața unor episoade similare. În acest context, tonul său a devenit categoric: „După reluarea cât mai urgentă a alimentării cu apă, cei care au generat această criză în aval de acumularea Paltinu trebuie să răspundă pentru neajunsurile create.”

Mesajul premierului marchează cea mai fermă poziție exprimată până acum de Guvern în legătură cu problemele majore din rețeaua de distribuție a apei. Bolojan a sugerat explicit că, odată trecută faza acută a intervenției, vor urma măsuri administrative și disciplinare la instituțiile responsabile de situația creată. El a reiterat că prioritatea imediată rămâne asigurarea unor surse alternative de apă potabilă, însă responsabilitatea pentru gestionarea defectuoasă nu va fi ignorată.

În mesajul transmis pe Facebook, șeful Guvernului nu a nominalizat instituțiile sau persoanele vizate, dar a vorbit despre „cei care au generat această criză în aval de acumularea Paltinu”, indicând că eventualele sancțiuni vor fi direcționate spre structurile de administrare a resurselor de apă. Declarațiile sale survin după mai multe zile de tensiuni între autoritățile locale din Prahova și Dâmbovița și instituțiile centrale, acuzate că nu au intervenit la timp.