Epopeea nesfârșită a Autostrăzii Valea Prahovei: Studiul de fezabilitate pentru tronsonul Ploiești–Brașov prelungit până în… 2029. Termenul contractual: Vara lui 2031!

Promisiunile majore de infrastructură rutieră din România continuă să bată pasul pe loc, transformând proiecte vitale pentru economia națională în nesfârșite telenovele administrative. Cel mai recent exemplu elocvent este cel al Autostrăzii A3 Ploiești–Brașov, o rută esențială de 112,74 kilometri care ar trebui să lege Capitala de Transilvania și să descongestioneze una dintre cele mai aglomerate artere rutiere ale țării. Deși discuțiile și primele tentative oficiale au debutat încă din anul 2003, prin semnarea unui contract istoric cu gigantul Bechtel de către fostul premier Adrian Năstase, realizarea practică a rămas la stadiul de zero kilometri construiți.

Situația a intrat într-o nouă etapă kafkiană odată cu prelungirea termenului estimat pentru finalizarea Studiului de Fezabilitate (SF), un document la care se lucrează deja de cinci ani, începând din 2021, și care a fost eșalonat oficial până la finalul deceniului. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Transporturilor și companiei Consitrans, proiectantul desemnat, contractul în valoare de 46,55 milioane de lei fără TVA a suferit modificări substanțiale și prelungiri de termene, noul termen limită pentru finalizarea documentației tehnice fiind stabilit la sfârșitul anului 2028. Mai mult, luând în calcul și perioadele ulterioare de asistență tehnică pe durata execuției, termenul contractual global se extinde până la jumătatea lunii iunie 2031.

Greutățile întâmpinate în faza de proiectare sunt ilustrate elocvent de ritmul extrem de lent al investigațiilor geotehnice, absolut obligatorii pentru o zonă muntoasă atât de complexă precum Valea Prahovei. Din totalul de aproximativ 132.000 de metri de foraje solicitate inițial de prestator, beneficiarul a aprobat pentru această fază a studiului de fezabilitate o cantitate revizuită de circa 33.500 de metri liniari. Cu toate acestea, până la începutul lunii noiembrie, pe teren fuseseră executați efectiv doar 4.692 de metri liniari, reprezentând un progres fizic de sub 14%.

Dificultățile birocratice și neînțelegerile contractuale dintre autorități și proiectant au marcat puternic parcursul din ultimii ani. Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a fost nevoită să aplice penalități financiare substanțiale, de aproximativ 4 milioane de lei, din cauza nerespectării termenelor asumate și a livrării unor documentații considerate neconforme. Deși în primăvara anului 2026 oficialii anunțau depășirea blocajului și aprobarea noilor teme geotehnice pentru o mare parte din sectoare, stadiul detaliat arată că pe mai multe tronsoane lucrările abia se derulează sau nici măcar nu au început efectiv în teren. În ciuda acestor poticniri majore, proiectul rămâne formal încadrat pe lista priorităților europene și naționale, fiind eligibil pentru cofinanțare prin fondurile structurale alocate României, însă viitorul concret al circulației rutiere pe sub masivele muntoase rămâne în continuare o chestiune de perspectivă îndepărtată.