Florescu de la Bușteni, dezlănțuit pe Buzoianu (Mediu): „Faptul că legea permite împușcarea urșilor nu înseamnă că e o decizie simplă sau lipsită de risc! Împușcarea în intravilan este una dintre cele mai grele decizii pe care o poate lua un primar”

Prezența urșilor în zonele locuite din Sinaia și Bușteni a devenit o problemă recurentă care preocupă autorități și cetățeni deopotrivă. Primarul localității Bușteni, Alexandru Florescu, a transmis recent o declarație detaliată despre modul în care trebuie abordate intervențiile asupra acestor animale, iar explicațiile sale sunt relevante și pentru Sinaia, care se confruntă cu aceleași provocări.

Cadrul legal principal care reglementează intervențiile asupra urșilor este O.U.G. nr. 81/2021, modificată și completată ulterior, inclusiv prin O.U.G. nr. 60/2025 și Legea nr. 73/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 419 din 18 mai 2026. Această legislație prevede mai multe metode de intervenție: alungare, tranchilizare și relocare, respectiv extragere prin eutanasiere sau împușcare. Fiecare metodă are implicații diferite și riscuri specifice care trebuie evaluate cu atenție. Intervențiile asupra urșilor sunt operațiuni complexe care necesită atât personal calificat, cât și o coordonare atentă între toți cei implicați. Legea prevede o echipă de intervenție formată din primar sau viceprimar, jandarmi sau poliție locală, personalul tehnic al gestionarului fondului cinegetic și medicul veterinar. Primarul sau viceprimarul conduce echipa, dar tranchilizarea se face exclusiv de medicul veterinar, iar împușcarea se poate face doar de personalul tehnic autorizat al gestionarului fondului cinegetic sau al Gărzii forestiere.

Deși legea permite intervenția fermă atunci când există pericol pentru viața oamenilor, integritatea corporală sau bunuri, faptul că legea permite împușcarea nu înseamnă că aceasta este o decizie simplă sau lipsită de risc. Dimpotrivă, împușcarea unui urs în intravilan este una dintre cele mai grele decizii pe care o poate lua o autoritate locală. Dacă focul nu este tras în condiții foarte bune, există riscul ca animalul să fie doar rănit, să fugă, să devină mai agresiv și să intre printre case, pe străzi, în curți sau în zone unde se află oameni, arată Florescu: „Un urs rănit și scăpat de sub control poate reprezenta un pericol mult mai mare decât situația inițială. Într-o oră, dacă animalul este doar rănit și nu neutralizat imediat, acesta poate parcurge distanțe importante prin zone locuite, poate deveni imprevizibil și poate pune în pericol atât cetățenii, cât și echipele de intervenție. De aceea, împușcarea poate fi luată în calcul doar atunci când există un pericol concret și imediat și numai dacă sunt îndeplinite condiții tehnice foarte clare: vizibilitate bună, unghi sigur, fundal sigur, lipsa persoanelor în zona de risc, distanță controlată, animal identificat clar și trăgător autorizat. Intervenția prin tranchilizare presupune și ea riscuri semnificative. Nu este o soluție instantanee și nu este o intervenție lipsită de pericol. O astfel de acțiune trebuie realizată exclusiv de către medicul veterinar, în condițiile prevăzute de lege, după o evaluare atentă a situației din teren. Într-o zonă locuită, cu oameni, curți, garduri, mașini și străzi, orice intervenție de acest tip trebuie tratată cu maximă seriozitate, astfel încât să nu genereze riscuri suplimentare pentru comunitate”.

Din acest motiv se utilizează cuști și încearcă capturarea exemplarelor prin momire, în condiții cât mai controlate. Această variantă permite intervenția specialiștilor într-un cadru mai sigur, reduce riscul unor situații neprevăzute și oferă posibilitatea gestionării cazului în cele mai bune condiții atât pentru oameni, cât și pentru animal. În perioada următoare, vor fi disponibile în Bușteni noi cuști pentru capturarea urșilor, ceea ce va crește capacitatea de intervenție în astfel de situații. În anii anteriori, mai multe exemplare de urs au fost capturate, tranchilizate și relocate sau extrase prin eutanasiere, cu respectarea prevederilor legale și a procedurilor aplicabile în fiecare caz.

O problemă suplimentară care afectează atât Sinaia, cât și Bușteni este gestionarea ursoaicelor cu pui foarte mici. Capturarea și relocarea sunt mult mai dificile decât par la prima vedere. Pentru ca intervenția să fie sigură, atât pentru animale, cât și pentru oameni, ursoaica și puii trebuie capturați împreună, în aceeași operațiune. În practică, acest lucru este foarte greu de realizat. De asemenea, medicii veterinari cu experiență în astfel de intervenții nu recomandă, de regulă, tranchilizarea în teren a unei ursoaice însoțite de pui. Există riscul ca, după administrarea substanței, puii să se împrăștie, iar echipele să fie nevoite să îi caute și să îi captureze zile întregi, ceea ce poate genera situații și mai complicate.

Trebuie precizat și faptul că relocarea nu înseamnă mutarea ursului la sute de kilometri distanță. Conform răspunsurilor primite de la instituțiile competente, relocarea se realizează, de regulă, în cadrul aceluiași fond cinegetic, la aproximativ 7-8 kilometri de locul capturării. Din acest motiv, există situații în care exemplarele revin în zonele locuite. Potrivit lui Florescu, cadrul legal pentru gestionarea populației de urs este și el restrictiv. Pentru sezonul de vânătoare 2025-2026 a fost aprobată o cotă de intervenție de un singur exemplar, cotă care a fost deja realizată. Pentru sezonul 2026-2027, cota aprobată este în prezent zero exemplare, actul normativ care stă la baza acestei proceduri fiind contestat la Curtea Constituțională. Primăriile Sinaia și Bușteni au depus solicitări pentru aprobarea unor cote suplimentare de intervenție, solicitări avizate de Garda Forestieră și de autoritatea competentă pentru protecția mediului, dar răspunsurile din partea Ministerului Mediului sunt lente sau inexistente.

O altă dificultate majoră este identificarea medicilor veterinari specializați și disponibili pentru astfel de intervenții. Contractele anterioare au încetat după ce medicii veterinari colaboratori nu au mai dorit să participe la intervenții asupra urșilor, iar identificarea de noi specialiști necesită timp și efort considerabil. Această lipsă de resurse umane calificate limitează capacitatea de răspuns rapid a autorităților locale.

„Înțelegând îngrijorarea cetățenilor, știu că mulți oameni se întreabă de ce nu se intervine imediat prin împușcare sau tranchilizare. Răspunsul este simplu: pentru că vorbim despre zone locuite, cu oameni, copii, turiști și gospodării, fiecare intervenție trebuie făcută astfel încât să nu genereze un risc și mai mare decât cel existent. Fiecare intervenție trebuie să fie documentată, justificată și făcută în baza unei analize de risc. Ursul este specie protejată, dar viața oamenilor, siguranța copiilor, a cetățenilor și a turiștilor sunt prioritatea supremă a autorităților locale”, conchide Florescu.