FPTR: „În 2025, În stațiunile montane, investițiile private au fost prudente, cu excepții precum Poiana Brașov sau Valea Prahovei”
Dragoș Răducan, președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), federație membră CAIR transmite miercuri faptul că există în continuare interes pentru investiții în zonele turistice deja consacrate, dar investitorii sunt prudenți în ceea ce privește zonele mai puțin cunoscute. O parte din vină o poartă infrastructura deficitară, consideră Dragoș Răducan. Anumite regiuni au continuat să atragă capital prin proiecte hoteliere și investiții în agrement, în special în zonele cu flux turistic ridicat. Însă, în destinațiile mai puțin dezvoltate s-a resimțit o stagnare sau chiar o încetinire, cauzată de lipsa infrastructurii și de incertitudinea fiscală.
Nicolae Istrate, vicepreședinte FPTR, spune că, în ansamblu, investitorii și-au concentrat resursele în segmente cu grad de ocupare predictibil și în zone unde există acces bun la transport și utilități.Segmentul hotelier urban și stațiunile consacrate au fost principalele beneficiare, în timp ce zonele montane și rurale au atras mai puțin capital nou.
În stațiunile montane, investițiile au fost mai degrabă prudente. Proiectele de hoteluri și pensiuni s-au lovit de bariere birocratice și de lipsa infrastructurii de acces.Cu toate acestea, au existat inițiative punctuale în Poiana Brașov și Valea Prahovei, unde cererea turistică rămâne ridicată.Pe segmentul agrementului montan, unele investiții au vizat modernizarea instalațiilor de transport pe cablu și extinderea facilităților de schi, dar ritmul rămâne mult sub potențial.
În zonele rurale, investițiile au fost reduse și mai ales fragmentate. S-au dezvoltat mici pensiuni și unități de agroturism, dar lipsa infrastructurii de drumuri și a utilităților limitează atractivitatea acestor proiecte.Totuși, există un interes tot mai mare pentru turismul autentic și pentru experiențele tradiționale, ceea ce lasă loc pentru creștere, dacă statul va sprijini dezvoltarea de infrastructură.
Se conturează câțiva poli de creștere: Litoralul (în pofida unor dificultăți conjuncturale) atrage cele mai mari investiții în structuri de cazare și agrement, zona montană – în special Brașov și stațiunile din Transilvania – se dezvoltă accelerat, marile orașe cunosc o efervescență hotelieră pentru a ține pasul cu cererea, iar mediul rural și balnear se reinventează prin numeroase proiecte mici care pun accent pe sustenabilitate și autenticitate.
