Infrastructură cu risc: Drumul Bușteni–Azuga prezintă semne de surpare pentru zidurile de sprijin ale căii ferate

Lucrările la drumul care ar urma să lege Bușteni de Azuga au declanșat îngrijorări legate de stabilitatea terenului din apropierea căii ferate București–Brașov, una dintre cele mai importante rute de transport din România și principalul culoar feroviar care deservește Valea Prahovei. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, constructorul ar fi observat posibile probleme în zona viaductului, după intervenții recente asupra versantului.

Semnalul de alarmă a apărut după ce defrișările au îndepărtat vegetația deasă, iar structurile feroviare de pe versant au devenit vizibile. Odată expuse, au apărut temeri că lucrările la viaduct ar putea influența taluzul pe care se află linia de tren, cu potențiale consecințe asupra siguranței circulației feroviare pe relația București–Brașov. Pentru clarificarea situației, Consiliul Județean Prahova a organizat o vizită în teren, la care au participat specialiști și reprezentanți ai instituțiilor implicate. La discuții a fost prezent și președintele CJ Prahova, Virgil Nanu, iar verificările au vizat zona viaductului de pe viitoarea centură ocolitoare.

Primele constatări indică faptul că poziția actuală a construcției ar putea pune presiune pe zidurile de sprijin ale căii ferate, un aspect care, potrivit informațiilor citate, nu ar fi fost luat în calcul la începutul proiectului. În acest context, autoritățile au decis să solicite o expertiză tehnică independentă. În funcție de concluziile expertizei, lucrările ar putea continua cu măsuri suplimentare de siguranță sau ar putea fi necesare modificări ale traseului, astfel încât atât drumul, cât și calea ferată să rămână în parametri de siguranță. Pentru Valea Prahovei, miza este majoră: orice restricții sau incidente pe linia București–Brașov ar afecta direct naveta, turismul și fluxul economic dintre Capitală și stațiunile montane.

În paralel, proiectele de infrastructură rutieră rămân esențiale pentru decongestionarea Văii Prahovei, însă specialiștii atrag atenția că intervențiile în zone sensibile, pe versanți, trebuie corelate strict cu infrastructura existentă, mai ales acolo unde calea ferată funcționează ca „arteră” de transport.