Legea salarizării, blocată de un front sindical fără precedent: Toate cele cinci confederații refuză consultările și cer retragerea imediată a proiectului

Proiectul Legii salarizării din sectorul public a intrat într-o criză profundă după ce toate cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național au anunțat joi retragerea din orice formă de consultare și au cerut oprirea imediată a proiectului. Frontul comun sindical, fără precedent prin unanimitatea sa, pune o presiune enormă asupra unei reforme care afectează aproximativ 1,3 milioane de bugetari și este legată de un jalon PNRR în valoare de 770 de milioane de euro.

Poziția comună este semnată de Confederația Națională Sindicală Cartel ALFA, CNSLR-Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România, Confederația Națională Sindicală Meridian și Blocul Național Sindical. Organizațiile cer tuturor partidelor parlamentare să oprească orice demers pentru adoptarea proiectului în forma actuală și solicită ca legea să fie lăsată în sarcina unui guvern cu puteri depline. Sindicatele avertizează că vor recurge atât la proteste de stradă, cât și la procese în instanță dacă proiectul va continua.Contextul în care vine această decizie este deja unul tensionat. Curtea de Apel București a suspendat marți procedura proiectului, la solicitarea Federației SANITAS, care a acuzat lipsa unui dialog social real. Practic, legea a fost suspendată după numai patru zile de la lansare — o palmă instituțională aplicată Guvernului în plină sesiune extraordinară.

Reacția Executivului a venit rapid, dar a lăsat un gust amar. Guvernul a aprobat joi „Strategia pentru o mai bună reglementare 2026-2034″, un document prin care promite că viitoarele proiecte legislative vor fi consultate din faza identificării problemelor, nu prezentate partenerilor sociali abia când soluțiile sunt deja stabilite. Angajamentul este plauzibil pe hârtie, dar vine exact în momentul în care legea salarizării a demonstrat că vechile obiceiuri — consultare formală, dialog de fațadă — sunt departe de a fi abandonate. Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a reacționat cu iritare vizibilă după ce federațiile sindicale din Educație au refuzat să participe la întâlnirea organizată de minister. „Nu au cum să refuze”, a declarat Pîslaru, precizând că nu era vorba despre negocieri propriu-zise, ci doar despre analizarea solicitărilor din sistem — o distincție semantică pe care sindicatele nu o acceptă. Ministrul a menționat că Administrația Prezidențială mediază de două zile discuțiile, că s-a întâlnit cu ministrul Sănătății, că două din cele trei sindicate din sănătate au venit la dialog și că a discutat trei ore cu ministrul Educației pentru a identifica soluții. A anunțat că va ataca în instanță decizia de suspendare, continuând totodată consultările pe alte căi.

Miza este dublă. Pe de o parte, cei 1,3 milioane de bugetari afectați de o lege care, în funcție de forma finală, poate aduce fie creșteri, fie reconfigurări salariale profunde. Pe de altă parte, cele 770 de milioane de euro din PNRR condiționate de adoptarea acestui jalon — bani pe care România nu și-i permite să-i piardă într-un moment de criză fiscală acută. Guvernul se află astfel prins între presiunea sindicatelor, termenele europene și o instanță care a ales să oprească procedura.