Moștenirea secretă a Securității și ecourile „Serviciului D”: Strategia statului și a corporațiilor, prin care creșterile prețurilor devin „o ușurare” – De ce acceptăm ușor scumpirile și noile taxe, după un scenariu apocaliptic

În arhivele fostei Securități, noțiunea de manipulare a opiniilor nu era o teorie abstractă, ci o știință administrativă aplicată cu rigurozitate printr-o structură bine definită: Serviciul D, unde litera desemna direct obiectivul strategic, adică dezinformarea. În perioada regimului totalitar, misiunea principală a acestei divizii nu era doar combaterea disidenței, ci mai ales gestionarea tensiunilor sociale din interiorul țării prin controlul psihologic al populației. Unul dintre mecanismele preferate ale aparatului de propagandă consta în lansarea controlată a unor zvonuri catastrofale privind viața de zi cu zi — cum ar fi o dublare ipotetică a prețului la alimentele de bază, precum carnea sau uleiul. Când scumpirea efectivă se materializa la o cotă mai redusă, de doar cincizeci la sută, societatea amortizată psihologic nu mai reacționa prin revoltă, ci printr-o stranie stare de ușurare că s-a evitat scenariul cel mai rău. Această strategie psihologică, fondată pe efectul de ancorare și pe manipularea pragului de toleranță la suferință, nu a dispărut odată cu căderea regimului, ci a fost preluată, rafinată și aplicată astăzi la scară largă atât de către guvern, cât și de corporații pe piața liberă.

În România contemporană, tranziția de la statul polițienesc la democrația de piață nu a eliminat tehnicile Serviciului D, ci doar le-a îmbrăcat în concepte moderne precum comunicare de criză, testare pe surse sau strategii de suportabilitate economică. La nivel guvernamental, mecanismul funcționează impecabil înainte de adoptarea unor măsuri fiscale nepopulare sau a unor scumpiri majore. Un exemplu elocvent îl reprezintă politica de ajustare a prețurilor la combustibili sau modificările din Codul Fiscal. Adesea, înainte de o decizie majoră, în spațiul public sunt lansate de către decidenți sau prin intermediul unor scurgeri de informații pe surse scenarii apocaliptice: posibilitatea ca benzina să depășească praguri psihologice extreme sau ca o taxă să fie triplată. Populația intră într-o stare de anxietate colectivă, dezbate scenariul cel mai sumbru și își ajustează mental așteptările. În momentul în care decizia finală este aplicată și aduce o scumpire simțitor mai mică decât cea anunțată neoficial, reacția publică este… CITEȘTE CONTINUAREA!