Nemulțumirile bugetarilor au avut efect: Legea Salarizării se modifică – Se „umblă” la sporuri și norma de hrană

Guvernul anunță modificări importante la legea salarizării bugetarilor după un val masiv de proteste care a cuprins zeci de mii de angajați din sectoarele sănătății, finanțelor și justiției. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că proiectul va fi revizuit în urma consultărilor cu sindicatele și reprezentanții celor aproximativ 1,3 milioane de angajați din sectorul public. Ministerul Muncii se propune să trimită proiectul în Parlament până la 15 iunie, pentru ca legea să fie dezbătută și votată până la sfârșitul lunii. Reforma este una dintre condițiile asumate de România prin PNRR și este esențială pentru deblocarea unor fonduri europene importante. Potrivit estimărilor ministerului, adoptarea reformei și validarea acesteia de către Comisia Europeană ar putea permite României să încaseze peste 770 de milioane de euro în perioada următoare.

Una dintre cele mai controversate prevederi ale proiectului vizează reducerea numărului de sporuri acordate în sistemul public. Potrivit ministrului, 87 dintre cele 151 de sporuri existente în prezent ar urma să fie eliminate. Printre beneficiile care dispar din forma actuală a proiectului se află și norma de hrană acordată bugetarilor, inclusiv angajaților din Armată și structurile de ordine publică. Noua lege propune utilizarea unei valori de referință de 4.100 de lei, la care se vor aplica coeficienți de ierarhizare în funcție de funcție, studii și responsabilități. Salariul președintelui României va avea coeficientul maxim, respectiv 8, iar restul funcțiilor vor fi raportate la această grilă. Potrivit estimărilor Ministerului Muncii, 56% dintre posturile din sistemul public ar urma să beneficieze de majorări salariale, în timp ce pentru restul vor fi acordate diferențe compensatorii astfel încât veniturile să nu scadă.

Proiectul de acum propune o nouă structură de salarizare în care norma de hrană este eliminată, fiind integrată direct în salariul funcției de bază. Coeficienții de calcul a salariului se vor aplica și la militari la o valoare de referință de 4.100 de lei. De pildă, un sublocotenent va porni de la un coeficient de 2 (8.200 de lei brut), la care se adaugă gradul și sporurile specifice. În cazul șefului Statului Major, deși calculul salariului pornește de la un coeficient de 5, veniturile finale brute cresc considerabil datorită gradației de vechime și a gradului militar. Ministrul Pîslaru a subliniat că proiectul pus în dezbatere publică la finalul lunii mai avea lacune foarte serioase și că noua abordare urmărește să ofere o salarizare adecvată, eliminând necesitatea de a acorda norma de hrană suplimentară.

Pentru educație, ministrul susține că unele sporuri vor fi acordate în continuare: sporuri de până la 20% care sunt aferente structurii de sporuri. Gradația de merit se înlocuiește cu prima de performanță, deci nu se pierde. Indemnizația de dirigință trece de la calculul procentual la o sumă fixă, iar personalul care lucrează cu copii cu cerințe educaționale speciale (CES) ar urma să primească de la 1 ianuarie 2027 un spor de 15%. În privinţa sănătății, noua abordare renunță la listarea strictă a specialităților medicale în textul legii primare (ceea ce crease panică prin omiterea unor laboratoare sau a microbiologiei). În schimb, legea va defini clar criteriile pentru „condiții deosebit de periculoase” (factori chimici, fizici, anatomie patologică), urmând ca lista exactă să fie stabilită flexibil prin hotărâre de guvern.

Cea mai amplă manifestație a fost organizată de angajații din sistemul sanitar și de asistență socială. Aproximativ 20.000 de participanți au protestat în fața Guvernului și a Parlamentului, cu acțiunea începând la ora 10:00 în Piața Victoriei și continuând în marș către Piața Constituției. Potrivit calculelor prezentate de Sanitas, numeroși angajați ar urma să înregistreze pierderi salariale importante dacă legea va fi adoptată în forma actuală. O asistentă medicală cu experiență ar putea pierde cel puțin 1.000 de lei lunar, în condițiile în care ar dispărea anumite sporuri și indemnizații acordate în prezent pentru activitatea desfășurată în weekend și pentru alte condiții de muncă. În prezent, salariul net al unei asistente poate ajunge, împreună cu sporurile, între 6.200 și 7.000 de lei. Pierderi sunt estimate și pentru infirmieri și brancardieri, care ar putea încasa cu până la 600 de lei mai puțin, în condițiile în care veniturile lor sunt deja sub pragul de 4.000 de lei net. Reprezentanții sindicali afirmă că și personalul TESA va fi afectat, cu riscul unor diminuări suplimentare ale veniturilor.

Sute de angajați ai Ministerului Finanțelor și ai instituțiilor subordonate au venit la București pentru a protesta față de prevederile noii legi a salarizării. Protestatarii susțin că noua grilă salarială ar putea conduce la înghețarea veniturilor în următorii ani, în timp ce puterea de cumpărare continuă să scadă. Sindicatele solicit elaborarea unei grile de salarizare distincte pentru personalul din sistemul fiscal. Și sistemul judiciar este afectat de proteste. Grefierii din mai multe instanțe au început acțiuni de protest și refuză să participe la ședințele de judecată obișnuite, intrând doar în cauzele urgente care vizează măsuri preventive. Potrivit liderilor sindicali, grefierii ar putea pierde în medie aproximativ 1.500 de lei din venituri. O grevă spontană a fost declanșată și la Fabrica de Arme Cugir, unde angajații refuză să intre la lucru, nemulțumiți de faptul că nu au obținut niciun plus salarial în comparație cu anul trecut. Muncitorii sunt nemulțumiți de veniturile mici, arătând că mulți dintre ei au salariul minim pe economie. Revendicările includ majorarea valorii tichetelor de masă, acordarea voucherelor de vacanță și o creștere salarială de 6,5%.

Sindicatele afiliate Blocului Național Sindical au anunțat că protestele ar putea continua și în perioada următoare dacă proiectul legii salarizării nu va fi modificat. Sanitas avertizează că poate declanșa greva generală în întregul sistem medical, situație care ar presupune funcționarea exclusiv a serviciilor de urgență. Sindicaliștii au anunțat deja o nouă manifestație de amploare, programată pentru 9 iunie, la care estimează participarea a 30.000 de cadre medicale. În cazul în care revendicările nu vor fi luate în considerare, sindicatele avertizează că pot urma greve, blocaje instituționale și acțiuni de protest de amploare în întreaga țară. Manifestații au loc deja în mai multe zone din țară: Târgu Jiu, Olt, Teleorman și nu numai.