Operatorii din turism resping noul regim al voucherelor de vacanță. ANAT: „Ce economie faci cu 26 euro pe lună? Suntem stresați, suntem obosiți, avem nevoie de vacanțe, de concediu și de odihnă”

După un an 2024 de stagnare în turismul românesc, 2025 se anunță și mai greu, spune vicepreședintele ANAT, Adrian Voican. Principalele motive sunt modificarea regimului voucherelor, preconizată în „Ordonanța trenuleț” și intrarea în spațiul Schengen. „Adevărul” a discutat cu Adrian Voican – vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) și proprietarul Bibi Touring, unul dintre cei mai mari tur operatori pe turism intern din România, despre ce ne așteaptă în 2025 din punct de vedere turistic. O veste rea este modificarea sistemului voucherelor, în contextul în care Guvernul și-a asumat că va acorda vouchere de vacanță până în 2026. Deși nu se vor scoate, conform ultimei forme a „ordonanței trenuleț”, acestea vor fi reduse la jumătate și condiționate de contribuția salariatului.

„Datorită şi patronatului, a rămas că voucherele de vacanţă rămân în vigoare, condiţia fiind ca din 1.600 de lei să existe o contribuţie din salariul propriu al salariatului, ca să obţină voucherul, adică jumătate, 800 de lei. Este opţională obţinerea voucher-ului de vacanţă, în sensul că, dacă dai 800 de lei, vei beneficia de voucher, nu dai 800 de lei, nu beneficiezi. Vrei voucherul de vacanţă de 1.600 de lei, trebuie să contribui cu 800 de lei”, a declarat liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, la finalul reuniunii de la Palatul Victoria de sâmbătă.

Voican susține că din 2025 vom asista și la o creștere a prețurilor, cauzată de creșterea cheltuielilor și de inflație. În plus, intrarea în Spațiul Schengen va determina o și mai mare tendință a românilor de a-și cheltui banii în străinătate, în condițiile în care anul trecut, românii au cheltuit 8 miliarde de euro în străinătate, și doar 2 miliarde în România. Acest deficit va crește:

„Dacă ne uităm la cifrele de la INS, a stagnat. Avem o creștere de 4% aproximativ la sosiri în unitățile de cazare clasificate și numai de vreo 3,2% la gradul de înnoptare. Deci oamenii au cumpărat sejururi ceva scurte în medie comparativ cu anul trecut. Și oricum această creștere foarte mică, de 3,2 % include o creștere de 10-12% a turismului de incoming (ramură a turismului național care se ocupă de aducerea turiștilor străini în țară-nr). Practic am stat pe loc. S-a simțit ca un an foarte dificil. A început foarte devreme, cu vânzări bune în ianuarie și februarie, după aia martie și aprilie parcă s-au oprit cumva vânzările. Pentru prima oară în 10 ani de zile de când tot crește turismul balnear, la început de 2024 am înregistrat scăderi. A fost cumva absolut surprinzător. Și-a mai revenit în partea a doua a anului, când lucrurile au început să se mai regleze. Au fost și câștigători, cum au fost Costineștiul, datorită unui super festival de muzică care parcă a atras și consumatorii de muzică din Vama Veche deși stilul e diferit. Lucrurile au mers bine acolo unde au fost festivaluri. Apoi am văzut pe litoral că încet, încet mai apare câte un hotel cu all inclusive și am văzut și hoteluri din zona de leisure care s-au afiliat lanțurilor internaționale. Am avut o inaugurare acum, în decembrie, la Peștera, a unui hotel de cinci stele, absolut nou-nouț, construit de la zero sus, pe platou, ceea ce mi se pare absolut fabulos pentru România. Că cineva are curajul, viziunea de a investi zeci de milioane de euro în așa ceva când știrile pe care le vedem noi la televizor sunt contradictorii. Mă refer la ordonanța trenuleț, care are, printre altele și articolul patru care spune că se scot vouchere de vacanță pentru angajații la stat, deși tot anul ăsta, în martie, au stabilit în ordonanța de urgență care are putere de lege, că voucherele de vacanță vor fi date până la 31/12/2026. Deci, inconsecvența Guvernului e extrem de dezamăgitoare și cred că asta a fost taxată și la alegerile pe care le-am avut și dezamăgește în continuare. (La momentul realizării interviului nu era definitivată forma ordonanței trenuleț, se vehicula o eliminare totală a voucherelor-nr).”

De ce sunt importante voucherele de vacanță?

„A fost o măsură care a dus la o dublare a numărului de unități de cazare clasificate într-un mod foarte elegant, unități care au fost scoase din zona neagră a economiei. Dacă ne gândim că intrăm în Schengen și putem să plecăm, mai repede și mai bine, în Bulgaria, Grecia și Turcia sau în vestul Europei, pare că România se autofaultează dacă modifică regimul voucherelor de vacanță. Cât reprezintă voucher de vacanță? 1.600 lei pe an, 320 euro, adică 26 de euro pe lună. Ce economie faci cu 26 euro pe lună? Părerea mea este că e măsură greșită. Am spus pe toate canalele și calitățile noastre oficiale de patronate, asociații, federații ș.a.m.d. Da, vom vedea dacă statul va ține cont. Știm că este o inechitate și am luptat pentru o lege trecută deja prin Senat anul acesta, care nu s-a mai adoptat în Camera Deputaților, în care încercam să stimulăm și privații să dea vouchere de vacanță în număr mai mare, astfel încât să beneficieze și angajații de la privat – circa 4,5 milioane de persoane, nu numai cei de la stat 1,3 milioane și să vedem un efect multiplicator în economie. Sunt 300.000 de profesori în România și nu sunt numai profesori universitari care trăiesc din meditații, ci sunt o mulțime de profesori în orașele și comunele din România care nu plecau în vacanță. Doar odată cu voucherele au plecat și ei după mulți ani de zile cu adevărat într-o vacanță. Altfel stăteau acasă și cu prima pe care o luau în bani, sigur nu mergeau în vacanță. Se duceau la țară și munceau ceva acolo sau plăteau niște rate, ori voucherele te forțau să pleci cumva, îți făceau bine cu forța, te făceau să te duci în vacanță că ai nevoie. Suntem stresați, suntem obosiți, avem nevoie de vacanțe, de concediu și de odihnă. Ori așa presiunea nevoilor de zi cu zi te face să topești banii de vacanță și să nu mai pleci. Ori îi duci la bănci, la rate, ori te duci la țară la muncă, pentru vacanță nu vor mai fi alocați. Fenomenul pe care l-am văzut eu cu adevărat și care m-a bucurat foarte mult este că voucherele de vacanța au extins vacanța oriunde și oricând în România. De ce spun asta? Păi înainte mergeam doar la Sinaia și Mamaia, doar la munte și la mare, doar în august și de Revelion. Acum lucrurile se întâmplă cu totul și cu totul altfel. Acuma oamenii merg în Craiova în vacanță, merg în Iași, în Sighișoara, în Alba Iulia, în Timișoara, în Sibiu. S-a dezvoltat city break-ul în România. Se merge pe Valea Prahovei, nu numai la Sinaia, Azuga, Bușteni și mai departe în Predeal. Se merge și pe dealurile Buzăului, în zonele viticole și în turismul activ. Nu mai merge lumea doar la Herculane, ci și pe Clisura Dunării, în Mehedinți, turismul acoperă toată România. Apoi, foarte interesant, nu mai sunt sezoane moarte, nu mai există perioade fără turiști deloc. Înainte nu vedeai turiști în martie, aprilie, octombrie, acum vezi. Vocuherele de vacanță au umplut tot vasul cu turism al României în toate locurile și în toate momentele anului. Suntem foarte impredictibili. Îmi imaginez investitorii care s-au apucat să cheltuiască milioane, să investească milioane, zeci de milioane de euro în turism, bazându-se pe faptul că turismul e o prioritate a guvernului și că există măsuri de stimulare care au tot sensul din lume. Și acum, după la 9 luni de zile, să vezi că statul s-a răzgândit. Până la urmă, investitorii au niște bani și îi duc acolo unde își recuperează mai ușor investiția și unde există mai multă susținere. Dacă nu în turism, se duc în altă parte, dacă nu în România, se duc în altă parte. Foarte ușor poți să pierzi banii investitorilor și e foarte greu este sa le recâștigi încrederea după ce i-ai tras pe sfoară… Le-ai promis că ai vouchere până în 2026 decembrie… Noi nu știm în momentul ăsta dacă ordonanța trenuleț  a trecut sau nu. Sperăm să nu fie tăiate voucherele.”

Ce efect va avea intrarea în Schengen?

„Va face ca oamenii să vrea să iasă din țară și spre Ungaria și spre Bulgaria și spre Grecia. Oricum era o atracție destul de mare. Dacă nu va fi acest cârlig care sunt vouchere de vacanță, banii se vor duce și mai mult în afara țării. Și așa avem un deficit foarte mare la turism: românii au cheltuit în străinătate 8 miliarde de euro, iar în România 2 miliarde de euro. Această diferență se va mări. Prețurile cresc pentru că cresc foarte mult cheltuielile, utilitățile, salariile, inflația, problemele cu găsirea angajaților. Prețurile cresc. Marjele de profit în turism nu sunt atât de mari încât să ai de unde să scazi foarte mult din profit. Dacă profitul devine negativ, se închide businessul. Punct. Oamenii n-au rezerve ca să susțină businessul doar de dragul de a fi și ei patroni de business. E posibil să vedem o mulțime de pensiuni și de hotelașe scoase la vânzare. Am văzut din Bucovina și până în Maramureș că s-a renunțat la restaurante pentru că nu au mai avut bucătari. Au păstrat doar cazarea. Antreprenorii se adaptează, dar e păcat, pentru că turismul, prin definiție, mișcă oameni și aduce la noi bani produși în alte zone, în alte economii, bani făcuți în Germania, Italia, America. Dar pentru asta trebuie să păstrezi în viață structurile de turism, hotelurile și restaurantele pentru a avea unde să-i aduci pe acești turiști. N-am o predicție cu privire la procentul de creștere pentru că prețurile afișate nu sunt același lucru cu prețurile cumpărate. Prețurile afișate au fost mai mari, dar oamenii și-au cumpărat mai puține nopți. Oamenii au stat în vacanțe mai scurte. Oamenii nu au avut alte bugete, dar le-au distribuit altfel. Ori au stat mai puțin, ori și-au luat mai puține mese ori și-au luat all inclusive ca să nu aibă cheltuieli suplimentare în destinația respectivă. N-am o predicție pe tema asta, pentru că până la urmă contează bugetul din buzunarul turistului.”