Peleș, în prim-planul presei franceze. Combinație dintre estetica neorenașterii germane și tehnologia de ultimă oră l-a transformat într-un reper al modernității

Castelul Peleș continuă să atragă atenția presei internaționale, care îl descrie drept un reper al modernității regale și al ambiției unei epoci. Potrivit unui material publicat de „Paris Match”, reședința de la Sinaia ar fi fost „cel mai modern din Europa” în vremea ctitorului său, Regele Carol I al României, o apreciere susținută de detalii istorice legate de dotările tehnice ale clădirii.

Construit pe parcursul a 39 de ani, între 1873 și 1914, Peleșul a fost gândit nu doar ca un simbol de reprezentare, ci și ca un proiect tehnologic avansat pentru finalul secolului al XIX-lea. Într-o perioadă în care electrificarea era încă un proces în curs chiar și în multe orașe europene, castelul a beneficiat de un sistem de iluminat alimentat inițial de propria centrală electrică. Printre elementele care au alimentat reputația de „castel înaintea timpului său” se numără încălzirea centrală cu aer cald integrată în ziduri și existența lifturilor, dotări considerate avangardiste la momentul respectiv și rar întâlnite inclusiv în reședințe occidentale. Această combinație dintre estetica neorenașterii germane și tehnologia de ultimă oră a transformat Peleșul într-un reper al modernității, într-un context în care România își consolida identitatea europeană.

Materialul amintește și de contribuțiile arhitecților care au modelat castelul de-a lungul timpului. Regele Carol I a apelat la arhitectul francez Émile André Lecomte du Noüy pentru realizarea Sălii maure, iar din 1894 conducerea lucrărilor a fost preluată de cehul Karel Liman, autor al turnului central și al unor încăperi importante. În colaborare cu bavarezul Ferdinand de Tiersch, acesta a contribuit la amenajări precum sala florentină și armurăria, unde se află colecția de arme a monarhului. O altă informație mai puțin cunoscută evocată este că planurile inițiale ale regelui nu vizau Sinaia, însă refuzul localnicilor de a vinde terenurile l-a determinat să își schimbe strategia. Alegerea s-a dovedit decisivă pentru identitatea viitoarei reședințe, peisajul montan devenind parte integrantă din imaginea Peleșului, iar zona transformându-se treptat într-o stațiune regală.

Astăzi, Castelul Peleș rămâne una dintre cele mai vizitate atracții turistice ale României, iar interesul publicațiilor internaționale reconfirmă statutul său de monument cu valoare europeană. Dincolo de arhitectură și colecții, Peleșul este prezentat ca o poveste despre modernitate, ambiție și felul în care o țară aflată în plină transformare a încercat să se alinieze standardelor Occidentului.