România ar putea avea DIN NOU ieșire la Marea Ionică: MAE a cerut Albaniei restituirea „Casei Iorga” din Sarandë

Relațiile diplomatice și culturale dintre România și Albania au marcat un punct de cotitură istoric în urma unor discuții oficiale de înalt nivel desfășurate la București, unde ministrul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, a purtat o rundă decisivă de negocieri cu omologul său albanez, ministrul pentru Europa și Afaceri Externe, Ferit Hoxha (aflat într-o vizită oficială în România, în cadrul căreia a fost primit și la Palatul Victoria de premierul Luca Niculescu). Subiectul central al întâlnirii l-a constituit soarta mult-disputatei „Casei Iorga” din pitorescul oraș-port Sarandë, situat direct pe coasta Mării Ionice.

Proprietatea de la Marea Ionică reprezintă un simbol al prezenței românești în Balcani. În anul 1932, Regele Zogu I al Albaniei i-a dăruit marelui istoric și om politic român Nicolae Iorga un teren amplasat într-un cadru natural spectaculos, ca semn de adâncă recunoaștere a meritelor sale științifice și culturale. Ulterior, savantul a înțeles să pună acest dar în slujba națiunii, donând terenul statului român. Între anii 1937 și 1938, după planurile celebrului arhitect Petre Antonescu, aici a fost ridicat un impunător imobil destinat să funcționeze drept avanpost cultural și academic românesc în bazinul Mediteranei. Destinul acestei bijuterii arhitecturale a fost brutal frânt odată cu instaurarea regimului comunist. Naționalizată de autoritățile albaneze în 1944, clădirea a căzut ulterior, după prăbușirea dictaturii din Albania, în plasa unor tranzacții imobiliare obscure, fiind înstrăinată către entități private și transformată în spații comerciale sau hoteliere. Timp de aproape două decenii, toate demersurile birocratice, notele diplomatice și interpelările juridice inițiate de statul român prin intermediul MAE s-au izbit de un zid de tăcere, de complicații cadastrale și de o lipsă de deschidere din partea autorităților locale de la Tirana.

În cadrul recentei întâlniri bilaterale de la București, ministrul Dan Neculăescu și omologul său albanez, Ferit Hoxha, au convenit asupra deschiderii unei noi etape de cooperare bazate pe transparență și recunoaștere istorică reciprocă. Șeful diplomației române a anunțat oficial că eforturile susținute ale statului român au dat în sfârșit roade, conturându-se calea legală și politică prin care „Casa Iorga” din Sarandë urmează să revină în deplină proprietate a României. La rândul său, ministrul albanez Ferit Hoxha a subliniat greutatea morală și valoarea simbolică uriașă pe care personalitatea lui Nicolae Iorga o are în memoria spațiului sud-est european, facilitând deschiderea cadrului instituțional pentru ca proprietatea să poată fi reintegrată în circuitul juridic românesc. Acest succes diplomatic nu reprezintă doar o reparație istorică și o victorie a memoriei marelui savant, ci și redobândirea unui punct de reper identitar de la Marea Ionică, permițând României să-și recupereze prezența spirituală și patrimonială pe tărâm mediteranean după o absență de aproape 20 de ani de blocaje birocratice.

Povestea fabuloasă a enclavei românești de la Marea Ionică – celebrul dar regal transformat într-un veritabil labirint diplomatic și juridic – reprezintă una dintre cele mai fascinante file de istorie și recuperare patrimonială ignorate sau tratate cu pasivitate decenii la rând. În anii 1930, ca o recunoaștere a meritelor excepționale, a prestigiului internațional și a legăturilor culturale profunde stabilite de marele istoric și om politic Nicolae Iorga, Regele Zogu I al Albaniei i-a dăruit savantului român un teren spectaculos situat direct pe coasta Mării Ionice, în pitorescul oraș-port Sarandë. Gestul suveranului albanez nu a rămăs un simplu cadou personal. În anul 1934, Nicolae Iorga a donat generos acest teren statului român, în vederea creării unui avanpost al culturii și influenței noastre în Balcani. Așa a luat naștere, între anii 1937 și 1938, prin planurile arhitecturale semnate de celebrul Petre Antonescu, imobilul cunoscut drept Institutul Român din Albania sau „Casa Iorga”. În perioada interbelică, acest colț de Românie la Marea Ionică a funcționat ca un vibrant centru cultural, o poartă deschisă spre Mediterana și o dovadă vie a ambițiilor geopolitice și culturale ale României Mari. Odată cu instaurarea regimului comunist și prăbușirea ordinii europene interbelice, destinul acestei bijuterii a luat o turnură tragică. Imobilul a fost naționalizat de autoritățile albaneze în 1944, iar după căderea regimului comunist din Albania, proprietatea a suferit o serie de tranzacții dubioase, fiind înstrăinată către entități private și transformată în cele din urmă într-o unitate hotelieră comercială. De aproape două decenii, statul român – prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe și al demersurilor diplomatice constante, dublate de interpelări parlamentare – încearcă să recupereze acest activ de o valoare simbolică inestimabilă.

Blocajele juridice au fost uriașe, întrucât trecerea imobilului prin mâinile mai multor proprietari privati a complicat enorm situația cadastrală și regimul de proprietate internațională. Cu toate acestea, presiunile diplomatice și recentele evoluții bilaterale dintre autoritățile române și cele albaneze au relansat speranțele ca această nedreptate istorică să fie reparată, conturându-se perspective concrete pentru revenirea oficială a imobilului în patrimoniul statului român. Recuperarea „Casei Iorga” din Sarandë nu reprezintă doar redobândirea unei simplice clădiri pe malul mării, ci o reparație morală față de memoria titanului culturii românești și un act de recâștigare a demnității naționale în spațiul sud-est european. Într-o epocă în care prezența culturală externă se construiește greu, readucerea la viață a acestui reper istoric de la Marea Ionică ar putea reînoda simbolic o punte a României spre marile trasee maritime și culturale ale Mediteranei, transformând un eșec diplomatic de lungă durată într-un triumf al memoriei și al perseverenței instituționale.