Se schimbă votul în România. AEP vrea urne inteligente și să se renunțe la ștampila „VOTAT”: „Putem să folosim și un pix și o căsuță în care cetățeanul să marcheze opțiunea cu un X, cu un DA”

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pregătește o transformare profundă a modului în care se vor desfășura viitoarele procese electorale din România, vizând o reducere a costurilor și simplificarea logisticii din secțiile de votare, cum ar fi renunțarea la ștampile, autocolante și buletine-broșură și, eventual, introducerea unor urne inteligente cu scanare, a anunțat vineri, la Târgu Mureș, președintele instituției, Adrian Țuțuianu. El a catalogat logistica electorală din România drept ‘depășită’ și a anunțat că AEP va lansa în această toamnă un proiect-pilot, în colaborare cu administrațiile locale, pentru a testa tehnologii noi și măsuri de simplificare a procedurilor de vot:

‘Mă gândesc că am putea avea urne care să fie un pic mai inteligente, în sensul de a număra buletinele de vot cu scanare, sau am putea să avem chiar urne, într-un viitor, care nu doar să scaneze, ci să poată scoate și opțiunile de vot. Cred că a venit vremea să renunțăm și la ștampilele cu mențiunea ‘Votat’ și tuș. Putem să folosim și un pix și o căsuță în care cetățeanul să marcheze cu un X, cu un DA, opțiunea de vot’, a declarat Adrian Țuțuianu, într-o conferință de presă, potrivit Agerpres.

De asemenea, oficialul a subliniat că noile cărți electronice de identitate obligă instituția să elimine definitiv autocolantele aplicate tradițional pe spatele documentelor: ‘Este clar că trebuie să renunțăm la celebrele autocolante care se pun pe buletine pentru că (…), știți foarte bine, actele de identitate noi în format electronic nici măcar nu mai permit o asemenea soluție’, a spus Țuțuianu.

O altă schimbare vizează eliminarea buletinelor de vot voluminoase, de tip broșură, în special la alegerile locale, măsură fundamentată pe o analiză extinsă a sistemelor de logistică din 22 de state membre ale Uniunii Europene: ‘Ne gândim să simplificăm buletinul de vot. Există state în care, mai ales unde sunt foarte mulți candidați la locale, nu se mai trec toți candidații de la un partid politic, să ai 20 de pagini ale buletinului de vot, ci se trec în chenar partidele politice, lista se afișează la secția de vot (…). Ar putea să fie un buletin de o pagină, cu o reducere corespunzătoare de costuri și, în același timp, și cu o simplificare și o ușurare a muncii de numărare, de consemnare a rezultatelor votării’, a explicat Țuțuianu.

Șeful AEP a confirmat că instituția pe care o conduce solicită o extindere a prerogativelor legale: ‘Există acuza în spațiul public că noi, Autoritatea Electorală Permanentă, ne dorim competențe mai mari. Răspunsul este da, ne dorim competențe mai mari. (…) Eu cred că cele mai multe atribuții trebuie să le aibă Autoritatea Electorală Permanentă, mai puține atribuții la Guvern, mai puține atribuții la primării, la prefecturi, de exemplu, legate de procesul electoral. Prefecturile, de exemplu, trebuie să asigure ordinea, liniștea publică într-o zi de vot și nu să fie implicate în procesul electoral, primarii la fel’, a subliniat el.În plus, președintele AEP a anunțat o reformă a Corpului Experților Electorali, structură ce numără aproximativ 40.000 de persoane eligibile pentru a deveni președinți sau locțiitori ai secțiilor de votare, recunoscând că problemele apărute la ultimele scrutine au fost cauzate de o pregătire deficitară și de un sistem de testare ineficient.‘Avem o serie de provocări. Ei dau un examen într-un format online care nu cred că e suficient de concludent pentru nivelul de pregătire. N-a existat, din foarte multe motive, unele obiective, altele subiective, o formă continuă de contact, de pregătire a acestor persoane. Rezultatul s-a văzut în 2024. Foarte mulți dintre ei n-au știut să gestioneze corespunzător procesul electoral’, a afirmat Adrian Țuțuianu.

Pe lângă măsurile administrative, AEP își propune intensificarea programelor de educație democratică în licee și universități pentru a combate fenomenul dezinformării de pe rețelele sociale, sursa principală de informare pentru majoritatea tinerilor.

Miza alegerilor anticipate: Legea trebuie schimbată. Se știu deja și costurile

Va avea sau nu România alegeri anticipate? E întrebarea aflată pe buzele multor români, la care, atenție, nici chiar cei mai experimentați analiști politici nu pot să răspundă. Iar motivul e simplu: desemnările de premier și jocurile de culise deja depășesc o logică a bunului simț, care ar ajuta să ducă la niște estimări. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Adrian Ţuţuianu, a afirmat că în cazul organizării alegerilor anticipate este nevoie de reducerea unor termene fără a fi afectat dreptul fundamental la vot. El a explicat că pentru legea votului prin corespondenţă trebuie pregătit un calendar redus de 90 de zile la 75 de zile, pentru încadrarea în cele trei luni prevăzute de Constituţie pentru organizarea alegerilor anticipate. Ţuţuianu a mai afirmat că alegerile anticipate ar putea costa 160-170 de milioane de euro, scrie News.ro.

Adrian Ţuţuianu a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, că textul constituţional prevede că dacă Parlamentul este dizolvat, atunci alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni: ”În urmă cu trei luni, eu am afirmat că actualul cadru normativ nu ne permite organizarea scrutinului şi unii au înţeles, inclusiv oameni politici, că Autoritatea Electorală Permanentă se opune organizării alegerilor anticipate. Este o prostie că nu ne putem opune noi unei dispoziţii constituţionale. Problema pe care o avem este următoarea. Textul constituţional prevede că în caz de dizolvare a Parlamentului, scrutinul trebuie organizat în maxim trei luni”, a afirmat preşedintele AEP.

”Problema pe care o avem este că Legea 208/2015, care reglementează alegerile parlamentare, a fost construit textul legii pentru alegeri care au loc la termen. În anul 2024, hotărârea de Guvern privind alegerile parlamentare a fost emisă prin luna iulie, a intrat în vigoare în luna septembrie şi alegerile au avut loc în luna decembrie. Deci a existat un timp suficient ca toate partidele politice să se pregătească de scrutin şi un timp suficient ca şi administraţia locală să se pregătească de un scrutin”, a explicat Adrian Ţuţuianu.

”Legea 208 şi legea votului prin corespondenţă trebuiesc modificate în sensul de a reduce unele termene fără să afectăm exerciţiul dreptului fundamental de vot. Asta e tema pe care o punem noi. Iar modificarea legislaţiei electorale trebuie făcută prin lege organică, iar Curtea Constituţională a spus în mai multe decizii că legea trebuie adoptată de Parlament şi că, în mod excepţional, am putea să intervenim cu reglementări în domeniul electoral, dar fără să afectăm exerciţiul drepturilor fundamentale. Ori, de exemplu, pentru votul prin corespondenţă, la alegeri normale, din luna aprilie te poţi înscrie pe listă. Acum nu mai putem să înscriem pe nimeni. Luna aprilie a trecut de mult şi va trebui, prin lege, să stabilim un termen în cadrul căruia aceşti cetăţeni să se poată înscrie în lista electorală”, a mai declarat Adrian Ţuţuianu.

„M-am ferit să vorbesc în spaţiul public de un proiect de lege pentru anticipate. Când am vorbit de anticipate, au venit unii din lumea politică şi au spus «Pe Tuţuianu l-a pus un partid să vorbească despre subiect». Şi asta este tot o abordare politicianistă, nu serioasă, pentru că nu trebuie să mă pună nimeni pe mine la treabă sau instituţia. Este atribuţia noastră legală de a veni şi a pune proiectul pe masă. Deci am dat tema şi vom avea în interiorul Autorităţii Electorale Permanente un asemenea proiect. Acest proiect să modifice legea votului prin corespondenţă, să pregătim un calendar care ar trebui redus de la 90 de zile la 75 de zile, ca să putem să ne încadrăm în cele trei luni prevăzute de Constituţie. Că ăsta e argumentul. Trei luni prevede Constituţia. Nu cred că şi-a propus cineva să încalce Constituţia”, a subliniat Adrian Ţuţuianu.

El a explicat că nu vor fi modificate durata campaniei electorale, care va rămâne la 30 de zile, termenele pentru depunerea la Biroul Electoral a semnăturilor, a candidaturilor, pentru desemnarea preşedinţilor birourilor electorale. Adrian Ţuţuianu a mai afirmat că un cost pentru alegerile parlamentare anticipate ar putea ajunge la 160-170 de milioane de euro şi a precizat că un vot în străinătate costă de trei ori mai mult ca unul din ţară. El a menţionat că o altă problemă ar putea fi închirierea în timp util a celor 950 de secţii de votare din străinătate: ”A doua chestiune priveşte votul din diaspora, pentru că ar trebui ca într-o lună, o lună şi jumătate, Ministerul de Externe, cu Autoritatea Electorală Permanentă, cu Guvernul, să identifice ce sedii, să găsim oamenii, aia e mai uşor, să-i trimitem să organizeze scrutinul, să alocăm resursele financiare. Ori, dacă nu vom face 950 de secţii de vot şi facem 450 ca în 2014, s-ar putea să avem iarăşi o discuţie că cineva a dorit cu orice preţ să limiteze votul românilor din diaspora. Ori noi vrem să evităm treaba aceasta”, a mai transmis Adrian Ţuţuianu.

Preşedintele AEP a mai declarat că dacă această nominalizare pentru funcţia de premier nu trecere de Parlament preşedintele României ar putea face o nouă nominalizare: ”Şi eu sunt de părere, aşa uitându-mă la ce s-a declarat, că s-ar putea să nu treacă un guvern. Mai departe, mingea este în terenul preşedintelui, care ar putea să decidă dizolvarea sau ar putea să facă o nouă nominalizare. Procedura parlamentară îi lasă o marjă largă de apreciere după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor de grupuri parlamentare. Dar dincolo de moment, s-ar putea să avem un guvern şi să nu avem nicio nevoie de alegeri anticipate, problema rămâne şi ea trebuie reglementată adecvat”, a mai afirmat preşedintele AEP.