Turismul, în declin: HoReCa, lovită de problema voucherelor de vacanță – Numărul cazărilor în startul verii, în scădere

Conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), sectorul turistic național a înregistrat o scădere de -4,2% în ceea ce privește sosirile turiștilor români în unități clasificate în scop turistic, în iunie 2025, comparativ cu iunie 2024, după ce în luna mai a existat o ușoară evoluție de 1,3%. Pentru turiștii străini creșterea este de 7,2 % apropiată de cea din luna mai, când a fost de 7%. Înnoptările se aliniază trendului negativ, în iunie 2025 fiind cu – 1% la turiștii români față de iunie 2024. Pentru turiștii străini, înnoptările în iunie 2025 sunt cu 6,3% mai mari decât perioada similară din 2024.

Declinul turismului intern în luna iunie 2025 a fost influențat de o serie de factori structurali și conjuncturali: reducerea valorii voucherelor de vacanță, instabilitatea politicilor fiscale, stoparea sau întârzierea investițiilor în infrastructură și contracția sectorului HoReCa. Aceste vulnerabilități au fost amplificate de absența unei strategii coerente de promovare, a lipsei unui Organism de Management al Destinației (OMD) național și a unei structuri guvernamentale dedicate exclusiv turismului, România nu a reușit să-și valorifice potențialul turistic, înregistrând astfel o scădere vizibilă a turismului intern în ceea ce privește sosirile turiștilor români. Totuși, în prima parte a anului 2025, turismul intern a înregistrat o ușoară creștere, semnalând o redresare treptată a apetitului românilor pentru vacanțele în țară. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în prima jumătate a anului 2025, România a înregistrat o ușoara creștere de 0,1% a numărului de sosiri în structurile de primire turistică, totalizând 5792,4 mii de persoane. În aceeași perioadă a anului trecut, numărul sosirilor a fost de 5786,1 mii de persoane. Dintre acestea, 80,8% au fost turiști români, iar 19,2% turiști străini.În ceea ce privește înnoptările, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025, s-au înregistrat 11580,9 mii de nopți de cazare, marcând o creștere de 2,3% față de aceeași perioadă din 2024.

Turiștii români au reprezentat 79,8% din totalul înnoptărilor, în timp ce turiștii străini au fost responsabili pentru 20,2%. Durata medie a sejurului a fost de 1,9 zile pentru turiștii români și de 2,1 zile pentru cei străini.Din perspectiva BIBI Touroperator, interesul românilor pentru vacanțele de primăvară a fost în creștere anul acesta, atât pentru perioada de Paște, cât și pentru 1 Mai. Pentru Paște, s-a înregistrat o creștere de 3% față de anul trecut, semn că tot mai mulți români aleg să petreacă această sărbătoare într-un cadru relaxant, în mijlocul naturii, departe de agitația orașelor. De 1 Mai, trendul a fost mai pronunțat: rezervările la munte au crescut cu 5%, în timp ce litoralul a cunoscut o majorare de 9% pentru această perioadă, semn că începutul sezonului estival atrage tot mai mulți turiști dornici de mare și soare.

Zonele montane și stațiunile balneare au beneficiat de investiții în infrastructură, modernizarea unităților de cazare și extinderea ofertelor de tratament și relaxare. Aceste îmbunătățiri au dus la o creștere ușoară a gradului de ocupare și a nivelului de satisfacție în rândul turiștilor. Apar hoteluri de 5 stele în Băile Felix și Poiana Brașov, lângă cele inaugurate recent din Bran și Parcul Natural Bucegi. Totodată, interesul pentru ecoturism și activități în aer liber a continuat să crească. Programele derulate de BIBI Adventures au atras cu 30% mai mulți participanți față de anul anterior. Cele mai populare activități au inclus: ture cu biciclete (clasice și electrice), ateliere educative, aventură, adrenalină – într-o evadare în natură, unde cei mici și cei mari au ocazia să-și depășească limitele.

În contrast cu aceste creșteri, plata cu vouchere de vacanță a înregistrat un declin sever – peste 75% –, marcând o scădere abruptă a unuia dintre cele mai importante instrumente de stimulare a turismului intern, care, în anii anteriori, a sprijinit consistent vacanțele în România și fiscalizarea serviciilor turistice. Lipsa acestora nu doar că a redus capacitatea de achiziție a turiștilor, dar a și stimulat migrarea către forme de turism nefiscalizat, cu impact negativ asupra industriei și bugetului de stat.Pe fondul ofertelor disponibile în această vară pe litoralul românesc, datele furnizate de BIBI Touroperator arată o creștere cu aproape 3% a rezervărilor, comparativ cu vara trecută. Această evoluție reflectă interesul pentru vacanțele planificate din timp, mulți turiști alegând programele de tip „Înscrieri Timpurii”, care oferă reduceri de până la 50%.

Interesul pentru hotelurile all inclusive este în creștere, hotelurile premium câștigând teren pe riviera românească. Pe litoral sunt în prezent 55 de hoteluri cu servicii all inclusive, cu 5,4% mai multe față de anul trecut. Creșterea pe acest segment nu este întâmplătoare: turiștii își doresc din ce în ce mai mult confort, siguranță bugetară și relaxare completă, fără grija organizării. Facilitățile pentru copii, diversitatea ofertelor culinare și accesul nelimitat la băuturi și gustări sunt printre cele mai apreciate avantaje. Familiile găsesc aici un echilibru între distracția celor mici și timpul de relaxare pentru adulți, în timp ce cuplurile sau grupurile de prieteni se bucură de vacanțe fără griji. Astfel, din perspectiva touroperatorului, creșterea pe acest segment este de 9%.Un alt detaliu important: durata preferată a vacanței estivale rămâne de 5 nopți. Este perioada ideală pentru a profita la maximum de facilitățile oferite de pachetele all inclusive, fără ca sejurul să devină prea costisitor.

În schimb, mini-vacanțele de weekend au scăzut în popularitate, fiind alese mai ales în extrasezon.Numărul de turiști în Delta Dunării a scăzut cu 10% în primul semestru din 2025, comparativ cu anul trecut, arată datele touroperatorului. Scăderea este pusă pe seama instabilității economice și a lipsei voucherelor de vacanță.Transportul pe apă rămâne un punct critic: multe excursii sunt operate de persoane fără pregătire, certificări sau autorizații. Ghizi-pirați, bărci cu motoare de mare putere și viteze excesive pun în pericol turiștii și afectează grav ecosistemul.