Val de schimbări în marile magazine: Retailerii s-au răzgândit și reduc utilizarea caselor self-checkout, din cauza erorilor și furturilor

Casele de marcat cu autoservire, concepute inițial ca o soluție eficientă pentru eficientizarea fluxului de clienți și reducerea cheltuielilor de personal, parcurg o etapă de reevaluare din partea marilor comercianți. Interesul pentru investițiile în tehnologia self-checkout înregistrează o scădere accentuată, fiind afectat de erorile tehnice frecvente, pierderile semnificative de marfă și costurile suplimentare necesare pentru supraveghere. Un sondaj publicat de compania Toast relevă că procentul operatorilor din retailul american deciși să investească în astfel de sisteme a coborât de la 43% la 36%, în ciuda faptului că trei sferturi dintre companii își extind bugetele tehnologice generale. Cercetarea reflectă în principal perspectiva magazinelor mici și mijlocii de proximitate, cu maximum 16 locații.

Implementarea practică a caselor automate s-a lovit constant de defecțiuni tehnice, blocaje la cântărirea produselor și erori de scanare care necesită intervenția directă a angajaților. Deși studiile Raydiant arată că majoritatea consumatorilor consideră aceste sisteme mai rapide și le preferă în locul interacțiunii umane, aproximativ două treimi dintre clienți raportaseră deja cel puțin o defecțiune tehnică întâmpinată în timpul utilizării. Paralel, pierderile din gestiune cauzate de scanările eronate sau neplata produselor, intenționată ori accidentală, obligă comercianții să mențină personal dedicated pentru verificare, diminuând considerabil economiile estimate la capitolul salarial.

Marii retaileri din Statele Unite își ajustează deja strategiile operaționale. Lanțul Dollar General a retras aparatele de autoservire din circa 12.000 de magazine, menținându-le exclusiv în spațiile cu volum ridicat de vânzări și riscuri reduse de pierderi. În mod similar, Target a impus o limitare la maximum zece produse pentru clienții care optează pentru casele automate, iar Walmart a redus prezența acestora în anumite locații pentru a reintroduce casele clasice. Ajustările nu reprezintă o renunțare totală la automatizare, ci o adaptare pragmatică menită să echilibreze experiența de cumpărare, viteza de procesare și prevenirea furturilor. Efectele introducerii caselor self-checkout sunt vizibile și la nivel internațional. O cercetare derulată de organizația europeană ECR Retail Loss alături de Universitatea din Leicester pe 39 de mari retaileri a evidențiat o creștere medie de 22% a pierderilor de marfă în primul an de la adoptarea caselor automate, sisteme prin care s-au derulat mai mult de jumătate din totalul tranzacțiilor. O altă analiză ECR publicată anterior indica faptul că două treimi dintre retailerii din 25 de țări considerau pierderile asociate acestor sisteme o problemă tot mai acută, reprezentând până la aproape un sfert din pierderile neidentificate din stocuri. Totuși, un studiu Zebra Technologies arată că majoritatea clienților europeni apreciază opțiunile self-checkout și reclamează chiar insuficiența lor în magazine, confirmând că publicul nu respinge tehnologia, ci dorește o funcționare mai bună.

În România se observă o intensificare a măsurilor antifurt, prin montarea de dispozitive de securitate pe o gamă tot mai largă de produse și prin aplicarea unor restricții legate de numărul de articole permise la casele automate. În lipsa unor date statistice publice specifice pentru piața locală, amploarea fenomenului nu poate fi evaluată cu exactitate, iar dispozitivele antifurt continuă să fie utilizate și la casele convenționale. Totuși, tendințele globale indică faptul că sistemele self-checkout nu vor dispărea, ci vor fi reconfigurate strategic, astfel încât avantajele automatizării să nu fie anulate de pierderi și de cheltuielile suplimentare cu personalul de pază și asistență.