Generațiile fără casă: 78% dintre tinerii Gen Z și 85% dintre Millennials spun că nu își permit o locuință

O locuință proprie devine un obiectiv tot mai greu de atins pentru noile generații din România. Nu mai puțin de 78% dintre tinerii Generației Z și 85% dintre Millennials spun că nu își permit să cumpere o casă, arată Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2026, realizat în 44 de țări, inclusiv în România. Procentele sunt mult peste mediile globale, de 51% în cazul Generației Z și de 40% în cazul Millennials. Presiunea financiară nu se oprește însă la piața imobiliară: mulți tineri se simt nesiguri financiar, trăiesc de la un salariu la altul și amână decizii importante de viață.

Datele Deloitte arată un decalaj foarte mare între România și media internațională în privința accesului la o locuință. Dacă la nivel global aproximativ jumătate dintre respondenții din Generația Z și 40% dintre Millennials spun că nu își permit o casă, în România proporțiile urcă la aproape opt din zece, respectiv peste opt din zece. Problema locuinței ajunge astfel să influențeze inclusiv traseul profesional al tinerilor: unde acceptă să lucreze, dacă își permit să se mute pentru un loc de muncă și cât de mult pot risca atunci când schimbă domeniul sau angajatorul. În paralel, 55% dintre românii din Generația Z și 66% dintre Millennials declară că se simt nesiguri financiar. Procentele depășesc mediile globale cu zece, respectiv 22 de puncte procentuale. Situația este și mai apăsătoare pentru cei care nu reușesc să economisească: 46% dintre respondenții români din Generația Z și 62% dintre Millennials spun că trăiesc de la un salariu la altul. Peste jumătate dintre participanții români din ambele generații afirmă că au amânat decizii importante de viață din cauza situației financiare.

Scumpirea vieții de zi cu zi rămâne principala preocupare pentru ambele generații. Jumătate dintre respondenții din Generația Z și jumătate dintre Millennials indică acest subiect drept o îngrijorare majoră. Pe locul al doilea apare instabilitatea politică, menționată de 26% dintre cei din Generația Z și de 34% dintre Millennials. Corupția ocupă poziția următoare, fiind indicată de 25%, respectiv 30% dintre respondenți. Clasamentul arată că problemele personale și cele publice se suprapun: tinerii sunt presați direct de cheltuielile curente, dar privesc cu îngrijorare și climatul politic și instituțional în care trebuie să își construiască viitorul.

Presiunea economică se reflectă și în starea de spirit. Potrivit Deloitte, 38% dintre românii din Generația Z și 30% dintre Millennials spun că se simt stresați în cea mai mare parte a timpului. Cea mai frecventă sursă de stres este situația financiară pe termen lung, indicată de 51% dintre respondenții din Generația Z și de 41% dintre Millennials. Urmează sănătatea și bunăstarea familiei, cu 47%, respectiv 45%, și situația financiară din prezent, cu 46%, respectiv 41%. Tabloul este relevant și pentru angajatori: nesiguranța locativă și financiară nu rămâne în afara programului de lucru, ci influențează alegerile profesionale, disponibilitatea pentru schimbare și felul în care tinerii își proiectează cariera.

În contrast cu pesimismul economic, atitudinea față de inteligența artificială este în mare parte pozitivă. În România, 66% dintre reprezentanții Generației Z și 48% dintre Millennials spun că folosesc AI în activitatea lor de zi cu zi.Cei mai mulți consideră că tehnologia are un efect benefic. Impactul asupra vieții personale este evaluat pozitiv de 81% dintre respondenții din Generația Z și de 71% dintre Millennials. În privința activității profesionale, procentele sunt de 77%, respectiv 67%. Entuziasmul nu înseamnă însă încredere totală. Un sfert dintre respondenții ambelor generații spun că nu au încredere în rezultatele generate de AI, iar 22% invocă limitările instrumentelor. O altă problemă este integrarea slabă a tehnologiei în fluxurile de lucru.Doar 25% dintre respondenții din ambele generații consideră suficiente instrumentele AI oferite de angajatori, față de o medie globală de aproximativ 40%.

Nivelul de pregătire formală rămâne redus. Doar 17% dintre românii din Generația Z și 24% dintre Millennials au finalizat cursuri în domeniul inteligenței artificiale.Există însă cerere pentru noi competențe: aproximativ o treime dintre reprezentanții Generației Z și un sfert dintre Millennials caută activ oportunități de formare. Încrederea în propria capacitate de a utiliza AI ajunge la 68% în rândul Generației Z, dar numai la 46% în cazul Millennials.

„Studiul de anul acesta evidențiază incertitudinile cu care se confruntă tinerii din România, comparativ cu cei din celelalte state analizate, dar și deschiderea față de schimbările majore pe care le aduce adopția accelerată a inteligenței artificiale în activitatea profesională. Însă limitările care încă persistă, printre care relevanța incertă a soluțiilor furnizate de instrumentele bazate pe AI, dar și suportul organizațional scăzut, au potențialul de a eroda rapid apetitul real al tinerilor pentru tehnologie”, a declarat Raluca Bontaș, Partener, Deloitte România. Reprezentanta Deloitte spune că angajatorii trebuie să își actualizeze permanent strategia de integrare a AI, să investească în formare continuă, să stabilească reguli clare de utilizare și să construiască încrederea prin transparență asupra rezultatelor generate.

Aspirația către conducere există, dar nu este o urgență. În România, 79% dintre respondenții din Generația Z și 62% dintre Millennials spun că și-ar dori, la un moment dat, un rol de leadership. Cu toate acestea, numai 4% din fiecare categorie consideră obținerea unei funcții de conducere drept obiectiv profesional principal.Pentru Generația Z, cele mai importante obiective sunt echilibrul dintre viața personală și cea profesională, indicat de 25%, și independența financiară, menționată de 24%. În cazul Millennials, echilibrul dintre viață și muncă este și mai important, cu 37%, urmat de dezvoltarea continuă, cu 17%.Specializarea în domeniul de activitate este prioritară pentru 15% dintre respondenții Generației Z și pentru 12% dintre Millennials.În privința ritmului carierei, aproximativ o treime dintre tinerii români preferă progresul constant, o pondere cu circa zece puncte procentuale sub media globală. Câte 25% din fiecare generație sunt deschiși unei creșteri accelerate.Mobilitatea laterală este, la rândul său, mai frecventă decât la nivel global: 24% dintre reprezentanții Generației Z și 23% dintre Millennials sunt dispuși să schimbe rolurile pentru a găsi poziția potrivită.

Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2026 a ajuns la ediția a 15-a și a inclus aproximativ 22.600 de respondenți din 44 de țări: circa 14.400 de reprezentanți ai Generației Z, cu vârsta de peste 18 ani, și aproximativ 8.200 de Millennials.În metodologia studiului, Millennials sunt persoanele născute între ianuarie 1983 și decembrie 1994, iar Generația Z îi include pe cei născuți între ianuarie 1995 și decembrie 2007.