Dacă nu fac autostradă, politicienii ne promit acum cale ferată de mare viteză pe Valea Prahovei

România se gândește la o cale ferată de mare viteză pe traseul Constanța-Bucuresti-Brașov-Oradea, pe care trenurile să circule cu viteze de 200-250 km/h. Proiectul ambiţios, denumit neoficial „Autostrada CFR”, ar putea transforma mobilitatea în regiunea Munteniei și Ardealului, dar se confruntă cu o problemă majoră: lipsa surselor de finanțare.

Pentru acest proiect a fost realizat un studiu strategic de către consultanți canadieni, care a constituit baza pentru pregătirea ulterioară a unui studiu de prefezabilitate sau fezabilitate. Documentația a fost predată oficialilor români în luna decembrie a anului trecut, conform publicației Profit.ro. Scenariul propus de consultant include atât modernizarea secțiunilor existente la viteze de 160-200 km/h, cât și construcția de linii noi care să permită viteze peste 200-250 km/h. Traversările montane, precum Câmpina-Predeal-Brașov, pot utiliza trasee comune de mare viteză (HSR) și convenționale, inclusiv tunelul Predeal, obiectiv de investiții în derulare.

Consultantul canadian a identificat oportunitatea implementării unui coridor feroviar de mare viteză pe traseul Constanța-Bucuresti-Brașov-Sighișoara (Vânători)-Târgu Mureș-Cluj-Napoca-Zalău-Oradea-frontiera cu Ungaria. Proiectul vizează dezvoltarea unui coridor cu lungime totală de 781,9 km, printr-o combinație de linie nouă și modernizare a liniilor existente, cu cheltuieli de capital totale estimate la 14,93 miliarde euro și un cost mediu de aproximativ 19 milioane euro/km.

Având în vedere amploarea investiției și diferențele de cost și rentabilitate economică între secțiuni, a fost propusă o implementare etapizată a proiectului, structurată pe următoarele sectoare:

Constanța-Fetești

Fetești-București

București-Câmpina

Câmpina-Brașov

Brașov-Cluj-Napoca (prin Târgu Mureș)

Cluj-Napoca-Oradea (prin Zalău)

Pe sectorul București-Câmpina este proiectată o linie nouă cu cale ferată dublă, pe care trenurile să circule cu viteza maximă de 250 km/h. Pentru această fază este luată în calcul și „re-modernizarea” sectorului Câmpina-Brașov (care a mai fost modernizat cu bani europeni după 2007), astfel încât să permită atingerea unei viteze de 200 km/h. Tot în această primă fază este inclus și sectorul de cale ferată Predeal-Brașov, inclusiv tunelul Predeal, proiectat pentru o viteză maximă de 200 km/h. Tunelul ar urma să aibă o lungime de 9 kilometri, iar costul estimat pentru modernizarea căii ferate Predeal-Brașov este de 963 de milioane euro.

În decembrie 2025, secretarul de stat în ministerul Transporturilor, Ionuț Săvoiu, declara că se caută surse de finanțare pentru realizarea acestui tunel. Aceasta rămâne o problemă majoră pentru implementarea proiectului.

În faza a doua de modernizare este inclus sectorul de cale ferată Brașov-Cluj-Napoca via Târgu Mureș. Pe acest sector este propusă linie nouă cu cale ferată dublă, care să permită atingerea unei viteze maxime de 250 km/h. Între Brașov și Sighișoara este în implementare un proiect european prin care calea ferată este modernizată la o viteză maximă de 160 km/h. Din documentația pregătită de consultant se poate deduce că pentru porțiunea Brașov-Sighișoara s-ar putea construi o linie ferată „paralelă” cu cea existentă.

Faza a treia include sectorul Cluj-Napoca-Oradea via Zalău, cu linie nouă cu cale ferată dublă și viteză maximă de 250 km/h. Ultima fază include sectorul București-Constanța, cu modernizări pentru atingerea unei viteze de 200 km/h între Bucuresti și Fetești, și linie nouă cu cale ferată dublă pentru viteză maximă de 250 km/h între Fetești și Constanța.

Pentru asigurarea continuității proiectului, consultantul a apreciat că este necesară alocarea de fonduri dedicate financiar multianual post-2027, prin fonduri europene, bugetul național, precum și analizarea opțiunii de parteneriat public-privat, în special pentru tronsoanele cu potențial comercial ridicat.